Sunt ilegitime actele oficiale semnate de Teodor Meleșcanu ca președinte al Senatului? Ce spune Augustin Zegrean

Data actualizării: Data publicării:
Teodor Melescanu rade
Teodor Melescanu Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Călin Popescu Tăriceanu a declarat că decizia de miercuri a Curții Constituționale pune un semn de întrebare asupra deciziilor Senatului care au fost semnate de Teodor Meleșcanu. Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, spune însă că nu este așa, pentru că în general, președintele Senatului nu adoptă de capul lui niciun fel de acte, acolo toate actele se adoptă prin vot.

„Nu cred că cineva pune la îndoială valabilitatea votului”, a declarat Augustin Zegrean, miercuri seara, la Digi24.

Senatorul Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat, miercuri, preocupat de actele oficiale semnate de Teodor Meleșcanu în calitate de președinte al Senatului, după decizia CCR care a constatat nelegalitatea numirii acestuia. 

„Au mai fost situații când președinții de Cameră au fost înlăturați, au fost repuși în funcție, deci problema asta nu se pune și mai ales de un domn care a fost și el de la același partid din care făcea parte dl. Meleșcanu când a fost ales”, a comentat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.

Următoarea propunere de președinte al Senatului ar trebui să vină tot de la PSD

El spune că. în mod normal, următoarea propunere pentru președintele Senatului trebuie să vină tot de la PSD, pentru că este partidul care a câștigat alegerile. Pe de altă parte, Augustin Zegrean recunoaște că parlamentarii au încălcat de-a lungul timpului prevederile Constituției și au schimbat regula jocului din mers:

„Problema este așa - în Constituție este un articol care rezolvă această problemă a Birourilor Permanente. Fiecare Cameră își alege un Birou Permanent imediat după formarea Parlamentului. Președintele Biroului Permanent se alege pe perioada legislaturii, pe patru ani, teoretic. Ceilalți membri se aleg la fiecare început de sesiune. Tot în acest articol se spune că structura Biroului Permanent trebuie să respecte sau să reflecte configurația politică a Parlamentului rezultată din alegeri. În mod normal, președintele fiecărei Camere ar trebui să fie de la partidul sau alianța politică  care a câștigat alegerile. Dar în decursul anilor, lucrurile s-au mai schimbat, s-au mai făcut tot felul de interpretări. Cert este, conform practicii Curții Constituționale, că președintele poate fi revocat din funcție la propunerea grupului din care face parte. Parlamentul a procedat și altfel în anii aceștia: l-a revocat pur și simplu când n-a mai avut majoritate. Propunerea de nou președinte ar trebui să vină tot din partea partidului care are majoritatea în Parlament, majoritate obținută prin vot, în alegerile care au format Parlamentul, chiar dacă între timp lucrurile s-au schimbat, pentru că, știți foarte bine, Constituția nu permite să se înființeze grupuri parlamentare care nu au reieșit din alegeri, grupuri care au migrat sau au roit din alte grupuri și au format alte grupuri. Până la urmă, parlamentarii au forțat lucrurile și au acceptat să se înființeze astfel de grupuri, deci nu s-a respectat Constituția cu privire la configurația politică a Parlamentului rezultat din alegeri”, a explicat Augustin Zegrean.

El a arătat că însăși propunerea lui Meleșcanu de către PSD a fost neconstituțională.

„Foarte mult se vorbește când poporul nu mai vrea acel parlament, acel guvern, dar când ajung în parlament, nimeni nu ține seama de ce a vrut poporul care a constituit Parlamentul. Deci, practica Curții și decizia aceasta nu trebuie să mire pe nimeni, pentru că dl. Meleșcanu, când a fost ales, era dintr-un partid minuscul și PSD-ul nu trebuia să propună de la un alt partid, pentru că nu mai erau în alianță”, a spus Zegrean.

Citiți și: PNL o propune pe Alina Gorghiu la şefia Senatului. USR ar putea avea propriul candidat

Ciolacu: Așteptăm motivarea deciziei CCR

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, miercuri seară, la Realitatea Plus, că a luat act de decizia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului, dar nu se va întreprinde nicio măsură până la primirea motivării deciziei. Ulterior, senatorii social-democrați vor decide, prin vot, persoana pe care PSD o va propune pentru conducerea Senatului.

Decizia CCR nu se discută, dar demersurile vor fi făcute abia după ce decizia va fi motivată, fiind dreptul preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu, de a afla de ce numirea sa este neconstituţională, a arătat Ciolacu.

„După motivare vom propune un nou preşedinte la Senat”, a spus Ciolacu. 

El a precizat însă că PSD nu-l va mai susţine pe Teodor Meleşcanu, care nu este membru de partid.

Președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, a anunțat miercuri că exclude o demisie până la publicarea în Monitorul Oficial a motivării judecătorilor CCR, care au decis că el a fost ales în funcție în mod neconstituțional, deoarece a fost susținut de grupul parlamentar PSD, în timp ce era încă membru al grupului ALDE.

„Decizia este executorie de la publicarea în Monitorul Oficial, dar dacă ar vrea să plece n-ar fi nicio problemă, pentru că motivarea deciziei nu schimbă dispozitivul, dar probabil că ei vor să vadă de ce a fost declarată alegerea lui greșită sau neconformă cu Constituția sau Regulamentul Senatului, ca să găsească motive să-l înlocuiască cu cine vor sau poate vrea să candideze din nou tot dumnealui!” - a comentat Augustin Zegrean la Digi24.

Editor: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri