The Economist: Scandalul Hexi Pharma, dovada că schimbarea nu se produce suficient de repede în România

Data publicării:
the economist - sigla

Până acum o lună, Dan Condrea era, după toate aparențele, un om de afaceri român de succes. Compania lui, Hexi Pharma, avea venituri frumușele furnizând dezinfectanți spitalelor din România. Dar asta era înainte ca o echipă de jurnaliști să dezvăluie că Hexi Pharma diluase produsele sale, ceea ce e posibil să fie cauzat moartea unor pacienți ca urmare a unor infecții rezistente la antibiotice. La 22 mai, dl. Condrea și-a izbit mașina de un copac. Martorii oculari spun că avea peste 100 de km la oră, iar poliția spune că nu sunt semne de frânare. A durat mai bine de o săptămână pentru a confirma că este într-adevăr vorba de corpul lui Condrea.

Reacția publicului de la izbucnirea scandalului, la sfârșitul lui aprilie, a fost una de furie, scrie The Economist, amintind că investigația a pornit de la moartea unora dintre victimele de la „Colectiv”. Ministrul sănătății a fost nevoie să demisioneze la 9 mai, după ce a încercat să minimalizeze gravitatea situției. Ministerul Sănătății a retras produsele Hexi Pharma din spitale.

Hexi Pharma a fost pusă sub acuzare luna trecută, iar Condrea urma să fie interogat de procurori a doua zi după accident. Mulți s-au întrebat cum a reușit o companie mică să câștige așa de multe contracte publice. O investigație jurnalistică acuză că directorii de spitale luau 30 la sută mită din contractele cu Hexi Pharma și sugerează că această practică este larg răspândită în sistemul românesc de sănătate.

România este pe ultimele locuri în Europa în Indexul de Percepție a Corupției întocmit de Transparency Internațional, totuși, în ultima vreme țara a încercat să făcă curățenie. Anul trecut, DNA a trimis în judecată peste 1.250 de oameni, inclusiv un fost premier, cinci miniștri și 16 membri ai Parlamentului. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, spune că sectorul îngrijirii sănătății este o țintă prioritară. Totuși, pentru mulți români scandalul Hexi Pharma este dovada că schimbarea nu se produce destul de repede, conchide The Economist.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri