Un fost procuror-şef al DIICOT Ialomiţa a fost condamnat definitiv, marţi, de Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani şi la plata unei amnezi penale de 80.000 de lei, pentru fals intelectual, fals în declaraţii şi uz de fals. Fostul procuror şef a fost trimis în judecată pentru că ar fi determinat trei martori să scrie în declaraţiile date în faţa sa ca procuror fapte nereale privind restituirea unor sume de bani ridicate cu ocazia unor percheziţii. De asemenea, acesta a întocmit trei procese-verbale în care a consemnat lucruri neadevărate, prezentând ulterior documentele comisiei de control a structurii centrale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie informează că marţi, completul de 5 judecători în materie penală al (ICCJ), soluţionând cauza în apel, a menţinut condamnarea inculpatului Alexandru Mihailiuc la pedeapsa de un an de închisoare şi la amenda penală în cuantum de 80.000 de lei, pentru fals intelectual, fals în declaraţii şi uz de fals.
Aplicarea pedepsei închisorii a fost amânată pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Totodată, instanţa de apel a dispus desfiinţarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracţiunilor de fals.
Potrivit sursei citate, preluată de News.ro, prin rechizitoriul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inculpatul Mihailiuc Alexandru, procuror-şef al Biroului teritorial Ialomiţa al DIICOT la data săvârşirii faptelor, a fost trimis în judecată pentru că ar fi determinat trei martori să consemneze, în declaraţiile date în faţa sa în calitate de procuror, împrejurări nereale referitoare la restituirea unor sume de bani ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare.
De asemenea, acesta a întocmit trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, documentele fiind ulterior prezentate comisiei de control din cadrul structurii centrale.
„În motivarea soluţiei, instanţa supremă a avut în vedere modalitatea concretă de săvârşire a faptelor şi contextul în care acestea au fost comise, inclusiv antedatarea unor procese-verbale în scopul justificării, în faţa echipei de control, a omisiunii de a dispune măsurile legale. Instanţa a reţinut, de asemenea, că faptele au fost săvârşite în exercitarea profesiei de magistrat, împrejurare care le conferă o gravitate sporită”, mai arată sursa citată.
Editor : C.S.
