Un român ar putea scrie istorie în justiția europeană

Poate un angajator supraveghea ce vorbeşte un salariat pe internet? Curtea Europeană a Drepturilor omului a examinat miercuri această chestiune, care a pornit de la cazul unui român. Decizia este considerată „foarte importantă” de sindicatele europene, care cer protejarea angajaților în era digitală.

Marea Cameră a CEDO a audiat miercuri argumentele prezentate de apărarea inginerului român Bogdan Bărbulescu, care a fost concediat în 2007 pentru că a folosit internetul de la locul său de muncă în interese personale.

Instanța a rămas în pronunțare. 

Decizia este foarte așteptată, pentru că este menită să facă jurisprudență în toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Probabil va interveni după câteva luni și atunci va fi definitivă. 

În ianuarie, CEDO a pronunțat o primă decizie în acest caz și a dat dreptate angajatorului. Judecătorii au spus că nu este un abuz când angajatorul dorește să verifice dacă angajații se achită de îndatoririle lor profesionale în timpul orelor de program.

Însă apărarea a cerut și a obținut o nouă examinare a dosarului.

Inginerul român, care are în prezent 37 de ani, susține că angajatorul său i-a încălcat dreptul la viață privată atunci când i-a spionat comunicațiile. Angajatorul l-a prins că își folosea serviciul de mesagerie pentru a discuta și în interes privat, cu fratele și iubita sa, deși regulamentul intern interzicea acest lucru în mod expres. Reprezentantul Guvernului român la CEDO, Catrinel Brumar, a mizat exact pe acest lucru, subliniind în timpul audierii că reclamantul fusese informat despre această interdicție, pe care a încălcat-o. Pe de altă parte, ea a insistat că angajatorul nu a fost interesat de conținutul mesajelor trimise, ci numai de „natura” lor, adică de caracterul lor privat.

În schimb, avocații reclamantului au evidențiat că salariații nu pot să renunțe în mod absolut la orice fel de drept la viață privată atunci când intră pe ușă, la muncă. În plus, inginerul român nu știa că are comunicațiile supravegheate. Angajatorul s-a folosit de un program de tip „spyware”.

Audierea de miercuri de la CEDO poate fi vizionată AICI.

Cazul a sensibilizat foarte mult Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), care a arătat că acest dosar are „o importanță deosebită pentru protecția angajaților în era digitală”. Ca urmare, CES a mizat pe unele argumente avansate în ianuarie de singurul judecător de la CEDO care exprimase o opinie minoritară și care îi dăduse dreptate inginerului român. Acest judecător a spus că există un risc ca angajatorul să se comporte ca un Big Brother, iar viața privată a angajaților să fie „vândută” patronilor.

Franța a fost singurul stat terț chemat să depună observații scrise la Curte, pe marginea acestui caz. Franța consideră că „în măsura în care salariații sunt informați în prealabil de existența unui control din partea angajatorului, un asemenea control poate da naștere unei ingerințe în dreptul la respectarea vieții private, care este însă proporțional cu scopul legitim pe care îl urmărește”.