Marian Motocu, simpatizantul legionar care a avut și legături cu Călin Georgescu, a fost condamnat în primă instanță la un an de închisoare, cu suspendare, într-un dosar în care a fost acuzat că a incitat la ură față de evrei și a făcut propagandă legionară prin intermediul rețelelor de socializare.
Decizia a fost luată de Judecătoria Craiova pe 11 mai, iar Digi24.ro a obținut motivarea instanței în acest caz. Sentința nu este definitivă.
Acuzațiile aduse de procurori dosarul lui Marian Motocu
Procurorii l-au acuzat pe Marian Motocu că a publicat pe rețelele de socializare 29 de videoclipuri în cadrul cărora „a incitat următorii la ură și violență față de evrei, a promovat doctrine antisemite, a utilizat simboluri legionare și a negat Holocaustul”.
Anchetatorii mai arătau că acesta avea ca scop „coagularea unui nucleu cu orientare de extremă dreapta sub cupola unei mișcări naționaliste (n.r. Mișcarea 41)”.
- Marian Motocu administra mai multe pagini de Facebook - UnOltean Încăpățânat, TreiOlteni Încăpățânați, PatruOlteni Încăpățânați, etc- și administra un alt site cunoscut pentru propaganda de extremă dreapta.
Printre tezele false și antisemite promovate de Motocu, după cum reiese din dosar, se regăsesc afirmații precum: evreii ar fi responsabili pentru diverse probleme sociale, ar fi o amenințare la adresa identității și culturii românești, ar fi cauzat un rău istoric românilor, afirmația falsă că Holocaustul nu a existat sau că evreii s-ar afla la conducerea lumii și și-ar dori exterminarea celorlalte națiuni.
În plus, potrivit procurorilor, în videoclipurile postate de Marian Motocu, acesta se afișa cu haine pe care se regăseau „sigla Mișcării Legionare, pandantivul crucea de fier - care în contextul manifestărilor sale antisemite reprezintă simbol nazist -, iar pe peretele din spatele său se regăseau tablouri cu figuri ale mișcării legionare”. La finalul videoclipurilor, Motocu folosea o frază de salut legionar, potrivit aceleiași surse.
Judecător: Catalogarea ca „naționalist” nu diminuează gravitatea faptelor
„Mesajul comunicat prin articole, imagini şi simboluri transmite o atitudine ostilă, degradantă, umilitoare prin etichetarea persoanelor ale căror drepturi sunt încălcate, respectiv: atingerea demnităţii şi crearea unei atitudini ofensatoare împotriva unei categorii socio-profesionale, cetăţeni români care reprezintă autorităţile statului şi conduc instituţiile statului român; propagandă naţionalist-şovină, instigare la ură rasială sau naţională împotriva unor persoane cetăţeni români, care aparţin minorităţilor naţionale din România”, au explicat judecătorii în motivarea obținută de Digi24.ro.
Marian Motocu s-a apărat în instanță, menționând că afirmațiile pe care le-a făcut în videoclipurile care au generat dosarul penal „au fost scoase din context”, „nu a dat dovadă de violență nici măcar verbală” și că ceea ce posta „este doar în interesul oamenilor”.
El a mai spus că „nu s-a ridicat ridicat niciodată împotriva evreilor” și că „ a ajutat lumea indiferent de etnie, raasă, cultură politică”.
Instanța a constatat, însă, că apărările lui Marian Motocu „sunt neverosimile”.
„În realitate, susținerile publice ale acestuia au un scop vădit rasist și antisemit, urmărind promovarea unor idei, concepții și doctrine care nu sunt în acord cu valorile constituționale ale României”, au punctat judecătorii.
Judecătorii au mai subliniat că obiectivul lui Marian Motocu era de a „populariza, legitima sau glorifica persoane sau doctrine interzise de ordinea constituțională și valorile sociale ocrotite de lege”.
„Susținerea inculpatului că el a realizat respectivele postări pentru că este un naţionalist şi a făcut acest lucru pentru ţara şi poporul român, nu diminuează în niciun fel gravitatea faptelor”, potrivit sursei citate.
Judecător: Dreptul la liberă exprimare are limite
Din punct de vedere teoretic, judecătorii au subliniat că negarea Holocaustului prezintă „o gravitate ridicată” pentru că „falsifică memoria istorică, alimentează ideologii ale urii și violenței și subminează valorile democratice”.
În acest context, în care o persoană face propagandă legionară, antisemită și ajunge până la instigare la ură rasială, mai arată judecătorii, dreptul la liberă exprimare nu poate fi invocat.
„Acest drept nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat în limitele drepturilor corelative ale celorlalți cetățeni, cum ar fi dreptul la demnitate (...) Articolele, imaginile și simbolurile reprezintă un discurs de ură și creează o atmosferă ostilă, fiind încălcat dreptul la demnitate al cetățenilor români minoritari, (...) instigă la ură rasială sau națională, ceea ce justifică necesitatea ingerinței statului în libertatea de exprimare”, mai argumentează magistrații Judecătoriei Craiova.
De ce a primit Marian Motocu un an cu suspendare
Marian Motocu a fost condamnat la câte șase luni de închisoare, adică minimul prevăzut de lege, pentru fiecare dintre faptele de care a fost acuzat: incitare la ură sau discriminare în formă continuată, promovarea de idei antisemite în formă continuată, utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe în formă continuată și negarea Holocaustului în formă continuată.
„Va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, la care va adăuga sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse (6 luni), în final inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare”, potrivit motivării citate de Digi24.ro.
În plus, i s-a interzis să candideze sau să fie numit în funcții publice și să utilizeze rețelele de socializare pentru o perioadă de doi ani, din momentul în care decizia va rămâne definitivă, și a fost obligat să presteze muncă în folosul comunității.
Judecătorii au subliniat că Marian Motocu este la primul contact cu Legea penală și că aplicarea pedepsei cu suspendare „este suficientă, și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni”.
Legăturile cu Călin Georgescu. Mențiunile procurorilor în dosarul fostului candidat la prezidențiale
În luna martie, Digi24.ro a prezentat pe larg dosarul în care Călin Georgescu este trimis în judecată pentru propagandă legionară. În acest dosar era invocată și apropierea fostului candidat la prezidențiale față de Marian Motocu.
CITEȘTE ȘI: Dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu. Cum au argumentat procurorii acuzațiile aduse fostului candidat la președinție
În telefonul lui Marian Motocu au fost găsite la percheziții un videoclip publicat inițial de G4media.ro, în care acesta apărea alături de Călin Georgescu, dar și o înregistrare în care fostul candidat la prezidențiale i-a transmis lui Motocu că „va avea locul lui” într-unul dintre „planurile” lui Georgescu.
Despre gruparea lui Motocu - Mișcarea 41 - procurorii arată că, la momentul începerii urmăririi penale, „exista posibilitatea ca acesta să facă parte dintr-o organizație cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe ale țării” care avea ca scop „coagularea unui nucleu cu orientare de extrema dreapta sub cupola unei mișcări naționale care în final să comită violențe împotriva politicienilor, evreilor, judecătorilor, partidelor politice sau străinilor”.
Potrivit rechizitoriului, „o parte dintre membrii acestei grupări” ar fi „foști militari în rezervă ce au deținut grade de ofițer în diferite instituții ale statului”.
Procurorii au subliniat că apropierea lui Georgescu de Motocu și de Eugen Sechilă (despre care Digi24.ro a scris pe larg aici) este „esențială în contextul devoalării întregii doctrine ideologice și politice a inculpatului Călin Georgescu”.
„Se suprapune peste trăsăturile propriei persoane apte să contribuie la punerea în operă a platformei sale politice, cu orientări similar declarate, conturând în cele mai fine detalii principiile și liniile de acțiune”, potrivit sursei citate.
În același timp, procurorii arată că declarațiile date de martorii Marian Motocu și Eugen Sechilă în acest dosar „sunt revelatoare și trădează apetența inculpatului (n.r. Călin Georgescu) pentru ideologia legionară și exponenții săi de marcă”.
Anchetatorii au mai invocat, în acest context, că ideile propagate de Călin Georgescu au vizat „principiile specifice acestui curent politico-religios de extremă dreapta, precum ultranaționalismul, și acceptarea posibilității utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri caracterizate drept legitime”.
