Sari la conținut

Una din trei crime are loc în familie. Ordinul de restricţie, o hârtie fără valoare

Cazul directoarei ucise vineri la grădiniţă de soţul împotriva căruia obţinuse ordin de restricţie redeschide discuţia despre eficienţa sistemului din România. La noi, ordinul este... doar un petic de hârtie, fără valoare. Avocaţii susţin că este nevoie de legi mult mai dure pentru a proteja femeile torturate de parteneri. Altfel, statistica ce spune că una din trei crime are loc în familie va fi neschimbată.

Tot mai multe persoane depun cerere pentru a obţine ordin de protecţie împotriva unui cunoscut. Numărul solicitărilor a crescut cu 30%, în ultimii ani. Perioada de admitere a cererilor durează uneori săptămâni. Odată obţinut ordinul nici măcar nu este o garanţie că victima a scăpat de probleme. S-a întâmplat chiar săptămâna trecută când directoarea unei grădiniţe a fost ucisă de soţul său, care nu avea voie să se apropie de ea la mai puţin 200 de metri.

Mihaela Săsărman - preşedintele asociaţiei Transgen: „Vin informaţii cu situaţii in care poliţia a fost solicitată, şi s-a prezentat în cazul de încălcare a ordinului de protecţie şi s-a dat un avertisment agresorului.”

Un ordin de protecţie poate dura cel mult 6 luni. Reînnoirea lui se face însă în unele cazuri, mult prea târziu.

Mihaela Săsărman, preşedintele asociaţiei Transgen: „Sunt judecători care aşteaptă să se mai petreacă o violenţă fizică după întoarcerea agresorului, şi deci după expirarea ordinului de protecţie. Altfel nu dau un al doilea ordin de protecţie”.

Avocat Florin Tîrnovan: „Acel ordin de protecţie este mai mult o asigurare teoretică a unei posibile victime de crime sau alte violenţe. Este doar o bucată de hârtie. Atât”.

În alte ţări ordinul presupune măsuri stricte.

Avocat Florin Tîrnovan: „În străinătate, există o bază de date, iar persoanele care au acest ordin de protecţie sunt verificate periodic de Poliţie."