„Mai bine haleala și apoi morala”. Explicații pentru realegerea primarilor cu condamnări sau acuzații grave
Alegerile locale au trecut, însă rămân unele opțiuni ale cetățenilor care sunt cel puțin surprinzătoare. Au câștigat funcții importante, chiar conducerea primăriei, politicieni care sunt condamnați sau acuzați de fapte grave, cum este si cazul lui Cristian Popescu Piedone, reales la sectorul 5. Acesta a fost condamnat în decembrie 2019, la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Judecarea apelului a început în această lună. În teritoriu, mai sunt si alte astfel de cazuri. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu și antropologul Radu Umbreș au explicat, la Digi24, care sunt motivele din spatele acestor alegeri.
„În anumite comunități, relația dintre om și administrație trece printr-un individ oarecare. Sunt comunități gâtuite. Oamenii îl știu pe Vasile, nu-i interesează dacă Vasile are probleme cu legea, pentru că oamenii știu că Vasile le rezolvă problemele. Este un scenariu. În alte comunități, să zicem că oamenii au trecut prin diverse cicluri de involuție socială, intelectuală, profesională și atunci abilitatea lor de a alege este viciată. Poate că oamenii au râs de situația de la Deveselu, dar acolo este un studiu de caz care ar merita mai mult decât rasete. De ce să voteze oamenii un om mort? Felul în care oamenii au folosit votul ca pe un fel de „la revedere”, ca pe un fel de omagiu”, a spus psihiatrul Gabriel Diaconu.
„Cât despre dl Popescu Piedone, cu 5 ani în urmă stăteam în acest studio, imediat după Colectiv, și aveam multă emoție. Cred că și în sectorul 5 al Capitalei, acum 5 ani a fost emoție, pentru că unii dintre tinerii de la Colectiv locuiau și în sectorul 5. Ce s-a întâmplat în acești ani cu oamenii ccare l-au votat pe Piedone, iarăși, pentru mine este o întrebare bună. Până la urmă, întrebarea este dacă un primar trebuie să fie un om de o bună moralitate”, a adăugat el.
Antropologul Radu Umbreș spune că oamenii au percepții diferite despre moralitate.
„Să ținem cont, de exemplu, de stereotipurile asupra violenței sexuale sau agresivității, unde victimele sunt blamate. Copiii sunt disciplinați fizic, poate chiar umiliți. Ce este interesant e atunci când unii candidați au comis o faptă și ilegală, și imorală și totuși sunt aleși”, spune el.
„Atunci când cetățenii aleg pe cineva care a făcut cu adevărat ceva rău – circulă această vorbă: „a furat, dar a și făcut”. Noi ne oprim la „a furat”. Gata, nu mai poate să fie ales. Dar pentru alți oameni, decizia s-ar putea să fie influențată de a doua parte: a furat, și ceilalți fură, hai să vedem ce ajunge la mine, ce servicii îmi va livra ca primar, până la urmă nu m-a violat pe mine, n-a bătut copilul meu, poate a luat niște bani, dar nu sunt banii mei, nu e chiar o faptă pe care să am această rectitudine morală.
E o vorbă: „Mai bine haleala și apoi morala”. Trebuie să fii bogat ca să ai această poziție de înaltă rectitudine morală, să respingi un primar pentru că a furat. Unii oameni trăiesc poate cu un orizont de așteptare foarte scurt, nu au răbdare să aștepte acel erou local, vor alege o soluție de compromis care le va face viața ușoară pe termen scurt și rațional fac asta, pentru că pentru ei există doar acest termen scurt. Trebuie să înțelegem că nu sunt iraționali sau ciudați, ci că văd lumea dintr-un alt punct decât noi, cei care suntem afluenți, bogați și ne permitem să facem astfel de judecăți morale”, a adăugat el.
Despre oamenii din Devesel, antropologul spune că aceștia au fost „perfect raționali”.
„A murit candidatul pe care voiau să-l voteze, de la partidul pe care voiau să-l voteze și singura soluție să aibă un primar de la partidul pe care îl susțineau era să anuleze votul prin alegerea mortului. Apoi au făcut un servciu funerar de bun simț față de omul pe care l-au respectat”, a spus el.
Editor : Monica Bonea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
