România cheltuiește 2,3% din PIB-ul său pentru armată în acest an și intenționează să crească această proporție la 3,5% până în 2030, scrie Politico, în urma unui interviu luat ministrului Apărării Ionuș Moșteanu. Tema principală a discuției – încercarea Bucureștiului de a rupe o felie cât mai zdravănă din „tortul” fondurilor de înarmare împărțite de la Bruxelles.
România dorește ca eforturile de reînarmare ale Europei să beneficieze toate țările UE, nu doar cele mai mari. Creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare și a comenzilor de arme prevăzută pentru următorii ani ar trebui să se traducă în noi fabrici și locuri de muncă în țara sa, a declarat ministrul român al Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, pentru Politico.
„Dacă cheltuim banii oamenilor pentru apărare, este important ca ei să vadă că o parte din acești bani se întorc în țara lor, de exemplu prin fabrici. Nu este vorba doar de cumpărarea de rachete din străinătate”, a declarat el într-un interviu la sediul NATO.
„Ne propunem să avem o parte din producție în țară. Vrem să facem parte din lanțul de producție”, a adăugat el. „Fiecare țară vrea să aibă o pondere mare, dar până acum doar câteva o au.”
Citește și
Radu Miruță spune că industria națională de apărare va fi revitalizată: Sunt fabrici în care crește vegetație și plouă
Cele mai dezvoltate industrii de armament
Țările occidentale precum Franța, Germania, Italia și Suedia au cele mai dezvoltate industrii de armament din bloc și obțin majoritatea contractelor lucrative de armament. Fostele țări din blocul estic, precum România, tind să aibă companii de apărare mai mici, fără know-how-ul tehnologic necesar pentru a produce întreaga gamă de arme necesare pentru reînarmare, ceea ce înseamnă că sunt mai dependente de furnizorii externi.
Invazia Rusiei în Ucraina a deschis robinetul banilor pentru apărare. Țările NATO au convenit în această vară să-și majoreze obiectivul de cheltuieli pentru apărare de la 2% din produsul intern brut la 5% până în 2035. Potrivit Comisiei Europene, atingerea noului obiectiv va necesita cheltuieli suplimentare de 288 de miliarde de euro pentru apărare în fiecare an.
România cheltuiește 2,3% din PIB pentru armată în acest an și intenționează să majoreze această sumă la 3,5% până în 2030.
Una dintre principalele sale provocări este modernizarea forțelor armate, care au funcționat timp de decenii în mare parte cu echipamente militare învechite din era sovietică.
Țara, care se învecinează cu Ucraina, Moldova și Marea Neagră, precum și cu țări ale UE, este esențială pentru securitatea regională în sud-estul Europei și găzduiește un grup de luptă NATO condus de Franța, care include și trupe americane.
Împrumuturi pentru arme
Bucureștiul urmează să fie al doilea cel mai mare utilizator al schemei SAFE a UE, în valoare de 150 de miliarde de euro, și solicită împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Moșteanu a declarat că două treimi din acești bani vor fi cheltuiți pentru echipamente militare, iar restul de o treime pentru infrastructură; suma include și ajutorul militar acordat Ucrainei și Moldovei.
Condiția pentru orice achiziție în cadrul SAFE – care este deschisă în principal companiilor europene – ar fi randamentul industrial în România, a declarat ministrul pentru Politico.
Un exemplu al eforturilor țării de a se asigura că o parte din fondurile destinate apărării rămân în țară este licitația în curs, în valoare de 6,5 miliarde de euro, pentru peste 200 de tancuri, care stabilește ca condiție ca asamblarea finală să se facă în țară.
„Este foarte important pentru anii următori ca, atunci când vorbim despre cheltuieli, să distribuim [randamentul industrial] în mod egal pe întreg continentul”, a declarat ministrul, referindu-se și la țări mai îndepărtate de linia frontului, precum Portugalia.
„Este o negociere cu producătorii”, a spus el, adăugând că, dacă producătorii europeni nu acceptă cerințele de producție internă, Bucureștiul va direcționa fondurile către companii din afara UE care sunt dispuse să le îndeplinească.
„Dacă unele programe nu par adecvate în cadrul SAFE, le vom transfera în bugetul național”, a subliniat el.
Guvernul român este deja un client important al producătorilor străini de arme, în special din SUA, Israel și Coreea de Sud. Recent, a achiziționat sisteme de apărare aeriană Patriot și avioane de luptă F-35 fabricate în SUA, precum și obuziere autopropulsate K9 de la Hanwha Aerospace din Coreea de Sud.
Anul trecut, directorii Hanwha Aerospace au declarat pentru Politico: România ar putea deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Ce aduce România la masa negocierilor
România, care este una dintre cele mai industrializate țări din Europa, are atuuri de oferit producătorilor de arme, a susținut Moșteanu.
Deja atrage unele dintre cele mai mari companii de apărare din Europa: Bucureștiul și gigantul german Rheinmetall au semnat un acord la începutul acestui an pentru construirea unei fabrici de pulbere pentru muniție, care va fi finanțată parțial din fonduri UE în cadrul programului Act in Support of Ammunition Production (Actul de sprijinire a producției de muniție).
În viitorul apropiat, producătorii vor trebui să deschidă noi fabrici pentru a satisface cererea, iar România ar putea găzdui cu ușurință unele dintre ele, a spus Moșteanu: „Avem facilități de producție pentru apărare cu toate aprobările necesare. Nu sunt la zi, dar sunt un bun punct de plecare”.
Un alt punct forte al țării este sectorul său auto robust, care ar putea ajuta producătorii de arme să-și intensifice rapid producția. Companiile din domeniul apărării din întreaga Uniune Europeană colaborează cu producătorii de automobile pentru a beneficia de expertiza acestora în producția de masă.
„Avem o industrie auto foarte puternică în România, care poate trece la industria de apărare”, a spus ministrul, adăugând că utilajele, liniile de producție, expertiza și lanțurile de aprovizionare sunt deja disponibile.
România intenționează, de asemenea, să reducă birocrația.
„Intenționăm să modificăm legislația pentru a accelera investițiile în industria de apărare. Știu că există omnibusul de apărare la Bruxelles”, a spus Moșteanu, referindu-se la pachetul de simplificare al Comisiei Europene, „dar nu știu când va veni, prefer să avem ceva rapid”.
Editor : Sebastian Eduard
