Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, a anunțat Administrația Prezidențială, într-un comunicat. Acesta a susținut că Parlamentul a introdus soluții noi, care nu au fost cerute prin reexaminarea din 2023, încălcând astfel Constituția.
În motivare, Președintele arată că Parlamentul a depășit limitele reexaminării prevăzute de art.77 alin.(2) din Constituție, când a introdus soluții legislative noi, neavute în vedere în cererea de reexaminare din 12 decembrie 2023.
Totodată, șeful statului a invocat încălcarea art.1 alin. (5) privind calitatea legii și a art. 147 alin. (4) privind caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, prin raportarea la jurisprudența Curții.
De ce spune Nicușor Dan că legea e neconstituțională
În sesizarea trimisă către CCR, președintele Nicușor Dan arată că Parlamentul a introdus mai multe prevederi noi, fără legătură cu cererea de reexaminare formulată în 2023.
Președintele nu contestă fondul, adică sprijinul pentru prosumatori, ci modul în care Parlamentul a modificat legea.
Constituția spune clar: când președintele cere reexaminarea unei legi, Parlamentul poate doar să modifice textele indicate de el, nu să introducă altele noi.
În sesizarea trimisă la CCR, Nicușor Dan spune că deputații și senatorii au adăugat prevederi care nu erau cerute, ceea ce „depășește limitele reexaminării” și încalcă principiul „colaborării loiale” dintre instituțiile statului.
Cele mai importante modificări contestate sunt:
1. Reducerea pragului pentru compensarea energiei produse. Doar prosumatorii cu instalații de până la 200 kW ar mai putea compensa direct energia produsă cu cea consumată. Înainte, pragul era de 400 kW.
2. Introducerea unui drept nou pentru gospodării mici (sub 27 kW). Posibilitatea ca sumele obținute din compensarea energiei electrice să fie folosite și pentru plata facturilor la gaze naturale.
3. Extinderea dreptului de a vinde energie, nu doar autoritățile locale, ci și alte instituții publice ar putea vinde energia produsă sau stocată.
4. Schimbarea regulilor pentru prosumatorii cu instalații între 200 și 400 kW, care ar fi obligați să vândă energia produsă furnizorului de electricitate la un preț stabilit pe piața de energie (PZU).
Ce modificări au fost păstrate corect
Administrația Prezidențială arată că Parlamentul a corectat unele puncte importante semnalate încă din 2023:
• S-a revenit la limita de 400 kW pentru care prosumatorii nu plătesc dezechilibrele din rețea (în loc de 900 kW, cum fusese propus inițial).
•A fost păstrată regula ca doar cei cu instalații de până la 27 kW să fie scutiți de obligația de a emite facturi pentru energia livrată în rețea.
•Au fost făcute clarificări tehnice legate de termenii „compensare cantitativă” și „regularizare financiară”, ca să fie mai ușor de înțeles ce înseamnă fiecare mecanism.
Cum te poate afecta această lege
Legea se referă direct la cei peste 120.000 de prosumatori din România, dar și la cei care plănuiesc să-și monteze panouri fotovoltaice în viitor.
Dacă ai o casă cu panouri de până la 27 kW, poți în continuare să „compensezi” energia produsă cu cea consumată.
Dacă instalația ta are între 27 și 200 kW, vei rămâne în schema de compensare lunară, dar noile reguli pot schimba modul în care apare energia injectată în factură.
Cei cu instalații între 200 și 400 kW ar putea fi obligați să intre într-un sistem de vânzare a energiei, nu de compensare, ceea ce înseamnă mai multă birocrație și alte costuri.
Dacă prevederea pentru gospodăriile mici rămâne, ai putea folosi energia injectată în rețea pentru a plăti și factura la gaze, nu doar cea la curent.