Video Nicușor Dan, Mark Rutte și Karol Nawrocki, după Summitul B9: Rusia e o amenințare pentru NATO. E nevoie de ajutorul SUA pentru Ucraina
Președintele României, Nicușor Dan, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Poloniei, Karol Nawrocki, au susținut declarații de presă la finalul summitului B9 de la București, reuniune dominată de discuțiile privind războiul din Ucraina, consolidarea Flancului Estic și viitorul arhitecturii de securitate europene. Liderii au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, au avertizat asupra amenințării reprezentate de Rusia și au insistat asupra creșterii cheltuielilor pentru apărare și a menținerii unei prezențe militare americane puternice în Europa. În cadrul conferinței au fost abordate și subiecte precum conceptul „NATO 3.0”, posibilitatea relocării unor trupe americane pe Flancul Estic și perspectivele unui eventual armistițiu în Ucraina.
Despre riscul unei fragmentări în interiorul NATO și relația cu SUA
Actualizare 18.50 Întrebat despre riscul unei fragmentări în interiorul NATO și despre relația administrației Trump cu aliații europeni, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că la Washington exista o nemulțumire legată de modul în care unele state își respectau angajamentele privind infrastructura militară și bazele folosite de SUA.
„Am fost la Casa Albă în urmă cu câteva săptămâni și era vorba de o dezamăgire din partea lor. Era un sentiment general că nu toate angajamentele pentru folosirea bazelor din Europa erau respectate pe deplin”, a afirmat Mark Rutte.
„Cred că am reușit să clarific problema, arătând că aceste acorduri bilaterale sunt onorate masiv. Am dat exemplul aeroportului de la București”, a declarat secretarul general al NATO.
Rutte a explicat că aliații discută inclusiv despre contribuțiile pe care statele NATO le pot avea în zona Strâmtorii Ormuz.
„E vorba de o pre-poziționare aici, astfel încât acestea să fie acolo pentru când va sosi momentul să ajute”, a spus șeful NATO.
Acesta a precizat că măsurile discutate vizează atât utilizarea bazelor militare, cât și amplasarea unor resurse strategice în diferite regiuni.
„De aceea am și spus că e vorba și de baze, și de utilizarea acestora, și de pre-poziționarea activelor, precum navele de deminare și alte resurse”, a afirmat Rutte.
Secretarul general al NATO a susținut că statele membre au înțeles mesajul transmis de Washington privind necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare.
„Ca urmare, aliații din NATO au auzit mesajul. Imaginea de ansamblu cu angajamentele de la Haga și ce se întâmplă acum este clar că toată lumea se străduiește foarte mult să meargă către acel 5%. Unele țări accelerează și trec chiar de 5% și vor ajunge acolo până în 2035. SUA văd și înțeleg aceste lucruri”, a declarat Mark Rutte.
„Ucraina ne-a arătat foarte multe despre războiul modern”
Șeful NATO a spus că statele aflate la granița estică a Alianței trebuie să își accelereze investițiile în apărare și să își dezvolte capacitățile militare.
„Dacă este vorba de țările care se află la frontieră, aici trebuie făcute trei lucruri. În primul rând, cheltuielile trebuie sporite rapid, din cauza poziției geografice. Toate țările aliate trebuie să producă și să inoveze mai mult”, a afirmat acesta.
Rutte a dat exemplul Ucrainei, despre care spune că a schimbat modul în care aliații privesc războiul modern.
„Exemplul cel mai bun este Ucraina, care ne-a arătat foarte multe despre războiul modern. Nu putem produce doar drone de 20.000 de dolari bucata”, a spus secretarul general al NATO.
Acesta a enumerat și noile inițiative de securitate dezvoltate în ultimul an de statele aliate.
„Toate aceste lucruri trebuie să se transforme în capabilități concrete și trebuie să ne organizăm. Asta am făcut în anul ce a trecut, cu «Baltic Sentry», «Eastern Sentry», acum avem «Arctic Sentry», care se asigură că toate aceste zone folosesc resurse și astupă golurile”, a declarat Mark Rutte.
„SUA acordă foarte mult sprijin. Mesajul meu este că cei din SUA au auzit și au acceptat mesajul nostru”, a concluzionat șeful NATO.
Aliații NATO continuă consultările privind trupele americane din Europa
Actualizare 18.26 Întrebat despre posibilitatea relocării unor trupe americane în Europa și despre consolidarea prezenței militare pe Flancul Estic al NATO, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat că Statele Unite rămân angajate în apărarea Europei.
„Când ne uităm la prezența SUA în Europa, există un angajament clar să rămână implicate în apărarea părților europene ale NATO”, a afirmat Mark Rutte.
Șeful NATO a subliniat că Alianța Nord-Atlantică nu are rolul doar de a apăra Europa, ci și securitatea continentului american.
„Să nu uităm că NATO nu este doar pentru a apăra Europa, ci și pentru apărarea continentului american, care începe din Norvegia. Am vorbit despre acest acord cu submarine nucleare. Trebuie să fim siguri că nu vor exista amenințări la adresa SUA și a miliardului de oameni de pe ambele părți ale Atlanticului”, a declarat secretarul general al NATO.
Rutte a precizat că statele europene investesc tot mai mult în apărare și că Washingtonul consideră esențială consolidarea capacității de descurajare a Alianței.
„Știm că investim mai mult în Europa, știm că SUA au investit mult. SUA sunt de acord că nivelul general de apărare și descurajare trebuie să fie cât mai puternic și să ne gândim la asta mai mult decât la alte priorități, pentru a avea siguranță, inclusiv în Pacific”, a spus Mark Rutte.
Secretarul general al NATO a adăugat că Alianța poartă consultări permanente cu Washingtonul în privința prezenței militare americane în Europa.
„Este poziția SUA unde vor reduce trupele, suntem în consultări strânse”, a declarat șeful NATO.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că relocarea unor trupe americane în Europa nu a fost discutată oficial în cadrul summitului B9, însă Varșovia este pregătită să găzduiască militari americani suplimentari.
„La discuțiile oficiale, acest subiect nu a fost exprimat. SUA au decis să relocheze trupe. Polonia este pregătită”, a afirmat liderul de la Varșovia.
Karol Nawrocki a subliniat că prezența militară americană în Europa reprezintă o garanție esențială pentru securitatea continentului și a NATO.
„Cred că este interesul întregii Europe și interesul NATO ca trupele americane, care sunt garanți ai securității europene, să rămână aici”, a declarat președintele Poloniei.
Acesta a adăugat că Polonia este pregătită să primească trupe americane dacă Washingtonul va decide relocarea unor unități din Germania sau din alte state europene.
„Dacă se ia o asemenea decizie privind trupele din Germania și din alte țări de pe Flancul de Est, noi suntem pregătiți să găzduim aceste trupe, însă acest subiect nu a fost discutat formal la întâlnirea de azi”, a spus Karol Nawrocki.
Nicușor Dan, a declarat că subiectul redistribuirii trupelor americane în Europa nu a fost discutat în cadrul summitului B9, însă statele aliate tratează cu maximă seriozitate angajamentele NATO și Articolul 5.
„Nu s-a discutat azi. Noi luăm foarte în serios NATO și Articolul 5”, a afirmat șeful statului.
Nicușor Dan a subliniat că statele de pe Flancul Estic privesc securitatea regiunii ca pe o responsabilitate comună, nu individuală.
„Când ne gândim la o amenințare cu privire la una dintre țările noastre, nu o vedem individual cu privire la acea țară, o privim individual cu privire la această zonă a Europei”, a declarat președintele României.
Șeful statului a spus că interesul comun al aliaților europeni este menținerea unei prezențe militare americane puternice în Europa.
„Interesul nostru comun este ca prezența militară americană să fie semnificativă în Europa. Aceasta este chestiunea cea mai importantă”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a adăugat că statele europene nu poartă negocieri între ele privind împărțirea trupelor americane pe continent.
„La nivel individual, cea mai mare parte a țărilor europene își doresc o prezență militară americană, dar nu veți vedea între aliații europeni negocieri, discuții neprincipiale despre cum să împărțim trupele americane pe teritoriul european”, a declarat șeful statului.
Mark Rutte: „Mingea este pe terenul lui Putin”
Actualizare 18.14 Mark Rutte, a declarat că responsabilitatea pentru războiul din Ucraina aparține Rusiei și că aliații trebuie să continue sprijinul militar pentru Kiev.
„Până la urmă, Putin a început acest război în 2015 și apoi l-a continuat în 2022”, a afirmat șeful NATO.
Rutte a spus că președintele american Donald Trump a contribuit la reluarea dialogului cu Moscova, însă a subliniat că Ucraina trebuie să primească în continuare sprijin pentru a putea rezista pe front.
„Președintele american a fost cel care a rupt blocajul cu Rusia. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ce-i trebuie pentru a rămâne cât mai mult în luptă, inclusiv sprijinul substanțial din SUA care continuă să vină în Ucraina și toate celelalte forme de sprijin din Europa”, a declarat Mark Rutte.
Secretarul general al NATO a precizat că eventualele decizii privind un armistițiu sau un compromis vor aparține exclusiv autorităților de la Kiev.
„Dacă vine momentul pentru discuții privind un armistițiu, decizia va fi a guvernului ucrainean, în ceea ce privește un compromis”, a spus Rutte.
Șeful NATO a explicat că obiectivul aliaților este obținerea unui acord de pace care să împiedice Rusia să mai atace Ucraina în viitor.
„Noi suntem aici pentru a ne asigura că acordul de pace și încetarea focului vor fi de așa natură încât rușii să nu mai încerce niciodată să atace”, a afirmat acesta.
Mark Rutte a dezvăluit că statele NATO au discutat deja, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Paris sub conducerea președintelui francez Emmanuel Macron, elementele unui posibil acord.
„Am fost în ianuarie la Paris și am avut o reuniune sub conducerea președintelui Macron. Toate țările NATO au fost acolo. Am rezolvat cam 90-95% dintr-un asemenea text”, a declarat secretarul general al NATO.
Acesta a transmis că, în prezent, responsabilitatea pentru continuarea negocierilor aparține Kremlinului.
„Rușii știu că, dacă sunt opriți acum, nu vor mai putea niciodată să atace. Deocamdată, mingea este pe terenul lui Putin. El trebuie să joace acum. Deocamdată nu vrea”, a spus Mark Rutte.
Șeful NATO a subliniat că Ucraina continuă să reziste pe front, în ciuda costurilor umane uriașe ale războiului.
„Ucraina rămâne în luptă, se descurcă pe front. Dar ei n-au cerut treaba asta și au murit foarte mulți oameni din cauza lui Putin în Ucraina”, a declarat Mark Rutte.
Nawrocki: „Țelul strategic este să sprijinim Ucraina”
Actualizare 18.07 Întrebat despre sprijinul pe care NATO și statele de pe Flancul Estic îl vor acorda Ucrainei în perioada următoare, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că aliații nu au nicio îndoială în privința obiectivului strategic de susținere a Kievului.
„În timpul discuțiilor n-am avut nicio îndoială că scopul strategic al țărilor B9 și al NATO este să sprijine Ucraina, care nu face parte oficial din alianță”, a afirmat liderul de la Varșovia.
Karol Nawrocki a spus că participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summit a avut o semnificație importantă pentru statele membre.
„Azi a fost o prezență simbolică a președintelui Zelenski. Nu există îndoială că grupul B9, statele membre și NATO privesc cu atenție războiul din Ucraina”, a declarat președintele Poloniei.
Acesta a reiterat poziția aliaților privind responsabilitatea Rusiei pentru declanșarea războiului și a amintit sprijinul acordat Ucrainei din 2022 până în prezent.
„Avem un agresor, Putin și Rusia, și o victimă: Ucraina. I-am sprijinit din 2022, de la început, prin sprijin financiar, militar și umanitar”, a spus Karol Nawrocki.
Liderul polonez a precizat că declarația comună adoptată la summit reafirmă sprijinul pentru Kiev și susținerea unei păci durabile.
„Declarația summitului B9 este foarte clară. Țelul strategic este să sprijinim Ucraina. Sperăm să vedem o pace justă și durabilă, în care să se afirme foarte clar cine este agresorul și cine este victima”, a declarat președintele Poloniei.
„NATO revine la rolul de alianță defensivă în fața amenințării Rusiei”
Actualizare 18.04 Președintele României a declarat că NATO revine la rolul său inițial de alianță defensivă, în contextul amenințării reprezentate de Rusia.
„NATO s-a înființat în timpul Războiului Rece, când Rusia era o amenințare pentru continentul european. După ’90 părea că Rusia nu mai este această amenințare, atunci NATO a încercat să se redefinească. Pe de o parte, ne-am întors la această amenințare, iar NATO revine la o alianță defensivă pentru teritoriul său”, a afirmat șeful statului.
Nicușor Dan a subliniat că în cadrul Alianței se discută tot mai mult despre o distribuție echitabilă a contribuțiilor între Statele Unite și statele europene.
„Pe de altă parte, în NATO se pune foarte direct, partenerial, problema unei echități a contribuțiilor. Dar faptul că SUA și Europa contribuie în mod echitabil nu înseamnă că Europa apără Europa și SUA apără SUA”, a declarat președintele României.
Șeful statului a explicat că NATO funcționează pe baza unor mecanisme și scenarii de apărare construite de-a lungul mai multor ani, care nu pot fi schimbate rapid.
„NATO funcționează cu protocoale de apărare construite în ani de zile, cu scenarii cu diferite tipuri de amenințări, iar toate acestea nu se pot schimba de la o zi la alta”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a precizat că termenul „NATO 3.0” se referă la actualizarea contribuțiilor aliaților în cadrul acelorași mecanisme de apărare colectivă.
„NATO 3.0 înseamnă că, pe aceleași protocoale pe care le actualizăm, contribuția aliaților este proporțională. Europenii au înțeles lucrul ăsta, este un progres vizibil de la Haga până acum. Acest proces va continua. Noi suntem deja în NATO 3.0”, a afirmat șeful statului.
Nicușor Dan a adăugat că obiectivul privind alocările pentru apărare trebuie atins până în 2035.
„Obligația de 3,5% plus 1,5% este până în 2035. Suntem pe traiectoria aceasta”, a declarat președintele României.
Nawrocki: „Nu este momentul să schimbăm brusc strategiile de securitate”
Actualizare 17.56 Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că statele de pe Flancul Estic al NATO nu își permit schimbări bruște în arhitectura de securitate europeană, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei.
„Din perspectiva Flancului Estic al NATO, a întregii Europe Centrale și de Est, nu este un moment pentru a schimba brusc strategiile și infrastructura de securitate din Europa”, a afirmat liderul de la Varșovia.
Karol Nawrocki a criticat ideile care, în opinia sa, ar putea slăbi actualul sistem de securitate europeană și a insistat asupra necesității unei Europe unite.
„Uneori apar tot felul de idei ciudate de a înlocui securitatea europeană cu altceva. Avem nevoie de o Europă unită”, a spus președintele Poloniei.
Acesta a subliniat că statele membre NATO trebuie să își respecte angajamentele privind investițiile în apărare.
„Mai întâi de toate, înseamnă că țările din NATO, indiferent unde se află, trebuie să strângă rândurile ca să-și respecte angajamentele în ceea ce privește alocarea de fonduri pentru dezvoltarea sectorului de apărare. Acesta este primul lucru și mesajul de la Haga, păstrat și aici, și la summitul de la Ankara”, a declarat Karol Nawrocki.
Nawrocki a spus și că statele de pe Flancul Estic nu caută alternative la NATO și la parteneriatul strategic cu Statele Unite.
„Nu căutăm alternative la acest proces și la această alianță. Este înființată pe fundații puternice de către SUA. Ne dorim să o păstrăm, pentru că este fundamentală pentru securitatea noastră și știm că SUA, de mulți ani, și-a ținut cuvântul în calitate de membru NATO”, a afirmat liderul de la Varșovia.
Karol Nawrocki a spus că mesajul transmis de statele din regiune este unul legat de necesitatea consolidării securității și a investițiilor în apărare.
„Acesta este un apel pentru a se înțelege situația de securitate din regiunea noastră. Trebuie să înțelegem că există o nevoie de a cheltui fonduri pentru apărare”, a declarat președintele Poloniei.
Liderul polonez a precizat că țara sa se apropie de pragul de 5% din PIB alocat apărării și că Varșovia este pregătită să își respecte angajamentele asumate în cadrul NATO.
„În Polonia ne apropiem de 5% din PIB și avem sentimentul că putem îndeplini acest angajament”, a spus Karol Nawrocki.
„NATO 3.0 înseamnă o Europă mai puternică”
Actualizare 17.53 Întrebat ce înseamnă conceptul „NATO 3.0”, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că acesta presupune „o Europă mai puternică” și o Alianță Nord-Atlantică consolidată, în parteneriat cu Statele Unite, atât nuclear, cât și convențional.
„Însă europenii își asumă mai multe responsabilități pentru apărarea convențională”, a afirmat Mark Rutte.
Șeful NATO a spus că unul dintre marile succese ale politicii externe a președintelui american Donald Trump a fost obținerea acordului aliaților privind creșterea cheltuielilor pentru apărare.
„Cred în continuare că unul dintre succesele politicii externe ale președintelui Trump a fost la Haga. Toți aliații au convenit asupra acestui 2%, apoi am convenit și trecem la 5% și să ne egalizăm cheltuielile cu SUA, astfel încât să ne asigurăm că toată lumea se poate apăra împotriva unui adversar”, a declarat Rutte.
Secretarul general al NATO a subliniat că mai multe state aliate au depășit deja pragul de 5% din PIB pentru apărare sau se apropie de această țintă.
„Ce am văzut azi aici este că sunt țări care au trecut de 5%, țări care se îndreptau spre 5% chiar și înainte de summitul anterior”, a spus acesta.
Mark Rutte a recunoscut că există și tensiuni în interiorul NATO, inclusiv în relația cu Statele Unite.
„Trebuie să fim sinceri că avem și noi discuții în NATO. Au existat dezamăgiri în SUA în ce privește reacția la războiul împotriva Iranului. Este foarte limpede că aliații au auzit mesajul”, a afirmat șeful NATO.
Acesta a adăugat că statele membre își respectă tot mai mult angajamentele asumate în cadrul Alianței și a dat România drept exemplu.
„Este pe două fronturi. În primul rând, în privința respectării angajamentelor anterioare, și din alianță, și bilaterale. Am constatat că este în creștere uriașă această mișcare, această tranziție către respectarea acestor angajamente. Și în România am văzut același lucru, ieri am văzut avioane din SUA realimentând aici, pe aeroport. Și România își face partea ei”, a declarat Mark Rutte.
Întrebat despre situația din Strâmtoarea Ormuz, secretarul general al NATO a spus că aliații pregătesc măsuri pentru securizarea zonei maritime.
„În ceea ce privește Ormuz, aceasta este următoarea fază. Există inițiative, precum cea franco-britanică, care se asigură că va exista acolo ceea ce este necesar pentru deminarea Strâmtorii. Sunt nave trimise acolo, care să elimine minele maritime, și asta urmează multor altor inițiative și angajamente provenind și din alte țări, pe lângă Franța, spre exemplu”, a afirmat Rutte.
„Mesajul meu către SUA este că europenii au auzit mesajul și colaborăm strâns”, a concluzionat secretarul general al NATO.
Mark Rutte: „Banii sunt cruciali. Vom susține semnificativ industria de apărare”
Actualizare 17.40 Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia rămâne principala amenințare directă la adresa Alianței Nord-Atlantice și a avertizat că statele membre trebuie să își consolideze apărarea.
„Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos. Trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a apăra statele NATO, cele de pe Flancul Estic”, a afirmat Mark Rutte.
Șeful NATO a subliniat că aliații trebuie să investească mai mult în apărare și a salutat creșterea cheltuielilor militare în state precum Polonia și România.
„Trebuie să facem mai mult, având în vedere pericolul cu care ne confruntăm. Înseamnă că armata trebuie să aibă capabilitățile și resursele necesare, trebuie să cheltuiască mai mult. Salutăm investițiile militare din Polonia, România și ale celorlalți aliați”, a spus secretarul general al NATO.
Mark Rutte a reamintit că, la summitul NATO de la Haga din 2025, aliații au convenit să aloce 5% din PIB pentru apărare și a precizat că următoarea reuniune va pune accent pe dezvoltarea capabilităților militare și a industriei de apărare.
„La summitul NATO de la Haga de anul trecut am convenit să acordăm 5% din PIB apărării. Banii sunt cruciali. Însă la Ankara vom vorbi despre capabilități și vom susține semnificativ industria de apărare”, a declarat Mark Rutte.
Secretarul general al NATO a insistat asupra importanței relației transatlantice și a continuării sprijinului pentru Ucraina.
„Este o alianță transatlantică, dar avem nevoie de o Europă mai puternică și de un NATO mai puternic, să creștem cheltuielile pentru apărare și să ne asumăm mai multe responsabilități pentru apărarea convențională. Sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina va fi în continuare o prioritate pentru summitul de la Ankara”, a afirmat șeful NATO.
Rutte a declarat că liderii reuniți la București au discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre măsurile suplimentare de sprijin pentru Ucraina.
„Azi am discutat cu președintele Volodimir Zelenski să vedem ce putem face mai mult pentru a ajuta lupta pentru libertate. O Ucraină mai puternică azi și o Ucraină mai puternică pentru mâine este modul de a opri agresiunea Rusiei”, a afirmat Mark Rutte.
Șeful NATO a avertizat că războiul declanșat de Rusia continuă să reprezinte o amenințare majoră și a cerut acțiuni concrete din partea aliaților.
„Războiul este invaziv și a sosit timpul de acțiune”, a spus secretarul general al NATO, adăugând: „Avem mulți prieteni, sper să fie pentru inițiative. Avem nevoie de susținerea SUA pentru Ucraina”.
„Nu există NATO fără SUA: importanța relației transatlantice”
Actualizare 17.34 Președintele Poloniei a acuzat Kremlinul că încearcă să refacă sferele de influență în regiune și să slăbească unitatea NATO.
„Kremlinul vrea să să strice coeziunea NATO, să submineze suveranitatea și democrația țărilor din regiunea noastră. Cu asta ne confruntăm, iar răspunsul se află în solidaritate”, a declarat liderul de la Varșovia.
Karol Nawrocki a avertizat că Rusia continuă să își dezvolte capacitățile militare, în ciuda războiului din Ucraina, și a exprimat îngrijorări privind extinderea infrastructurii militare ruse în apropierea Flancului Estic al NATO.
„În ciuda războiului din Ucraina, Rusia, din nefericire, continuă să aibă capacitatea de a reconstrui și de a dezvolta armamentul său pe mai departe. Suntem foarte conștienți de asta. Observăm cu îngrijorare și o lărgire a infrastructurii militare de-a lungul Flancului Estic NATO, inclusiv în Belarus. Formatul B9 de aceea este o îndatorire a tuturor țărilor, ca o temelie în jurul căreia să purtăm o discuție”, a afirmat președintele Poloniei.
Liderul polonez a subliniat importanța relației transatlantice și rolul esențial al Statelor Unite în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
„Toți participanții și-au transmis punctul de vedere. Toată lumea este conștientă de importanța relației transatlantice, că nu există NATO fără SUA. Acest lucru nu se reflectă doar în statistici, ci și în potențialul militar, în potențialul financiar și cel de informații al SUA, lucru evidențiat în declarațiile de azi. Avem nevoie de o relație transatlantică puternică”, a spus Karol Nawrocki.
Acesta a adăugat că statele europene trebuie să își consolideze propriile capacități de apărare și a criticat vocile politice care, în opinia sa, slăbesc relația dintre Europa și Statele Unite.
„Numai în Polonia am avut aproape 10.000 de membri ai trupelor americane. Acest parteneriat necesită ca statele membre și UE să-și mărească potențialul. Trebuie să avem un parteneriat bun și stabil. Nu încerc să-mi conving colegii, ci pe cei care ar putea să ne privească din țările noastre, acei politicieni din Europa care se comportă iresponsabil și subminează alianțele între UE și SUA, care lucrează pentru a demonta NATO și UE. Acestea sunt lucruri în interesul Rusiei și trebuie să fim conștienți de ele”, a declarat președintele Poloniei.
Karol Nawrocki: „Marea Baltică este o zonă de război hibrid”
Actualizare 17.26 Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că Varșovia susține extinderea formatului B9 prin includerea țărilor nordice, pentru consolidarea securității pe întreg Flancul Estic al NATO.
„Suntem susținători energici ai extinderii formatului B9 pentru a include și țările nordice: Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda, precum și Danemarca. În acest fel, să ne lărgim perspectiva de securitate pe întreaga verticală a Flancului Estic, de la nord la sud, de la Arctica până la Marea Neagră, trecând prin Marea Baltică. Acest plan se materializează, iar participarea membrilor din țările nordice este cea mai bună dovadă”, a afirmat Karol Nawrocki.
Liderul polonez a avertizat că Marea Baltică se confruntă cu amenințări hibride venite din partea Rusiei și a precizat că subiectul a fost discutat în cadrul summitului.
„Marea Baltică, care se află și în zona de interes a Poloniei, este o zonă de război hibrid, expusă atacurilor hibride ale Rusiei. Țările noastre au discutat acest subiect azi”, a spus președintele Poloniei.
Karol Nawrocki a subliniat că declarația comună adoptată la finalul summitului vizează creșterea cheltuielilor pentru apărare și măsuri pentru contracararea agresivității Rusiei.
„Declarația adoptată azi, în mod oficial, a atins creșterea cheltuielilor de apărare, o serie de măsuri pentru a contracara agresivitatea Rusiei, un simbol al adaptării NATO la amenințările de pe Flancul Estic. În ultimii ani, NATO a pus în aplicare o mulțime de decizii și a reușit să sporească nivelul de descurajare în regiunea noastră”, a declarat liderul de la Varșovia.
Nicușor Dan: „În declarație este scris explicit că Rusia este o amenințare”
Actualizare 17.19 Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că „statele din formatul B9, din zona nordică, au o preocupare comună: Rusia”.
„Pozițiile noastre trebuie compatibilizate în discuții precum cea de azi. A apărut discuția ca această compatibilitate să fie formalizată într-un format mai extins decât acesta”, a afirmat Nicușor Dan.
Șeful statului a subliniat că declarația comună adoptată la finalul summitului menționează explicit amenințarea reprezentată de Rusia și sprijinul pentru Ucraina.
„În declarație este scris explicit că Rusia este o amenințare. În declarație vorbim despre Ucraina și despre sprijinul pe care țările noastre continuă să îl ofere Ucrainei”, a spus președintele României.
Nicușor Dan a precizat că reuniunea B9 reprezintă în mod tradițional o etapă pregătitoare pentru summitul NATO și că una dintre temele centrale ale discuțiilor a fost consolidarea securității trans-atlantice.
„Tradițional, summitul B9 este o pregătire pentru summitul NATO de la Ankara. Tema a fost să oferim mai mult pentru securitatea trans-atlantică. Pentru securitatea Europei și funcționarea NATO este extrem de important”, a declarat acesta.
Președintele a explicat că statele participante și-au reafirmat angajamentele privind creșterea cheltuielilor militare și dezvoltarea capabilităților de apărare.
„Deciziile, în linii mari, sunt respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare, transformarea banilor în capabilități, astfel încât să facă Alianța mai bine pregătită pentru amenințări, și echilibrarea, în interiorul Alianței, a contribuțiilor între țările europene și SUA. Sintagma 3.0 comprimă această voință comună a țărilor care au participat la întâlnirea de azi”, a afirmat Nicușor Dan.
Șeful statului a adăugat că România își respectă angajamentele asumate în cadrul NATO și că anul acesta alocă 2,5% din PIB pentru apărare.
„Am trecut în revistă pe unde suntem cu respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat la summitul NATO de la Haga din 2025 și progresăm. Suntem cu toții serioși și ne ținem de cuvânt. Din partea României, anul acesta suntem la cheltuieli militare de 2,5% din PIB, iar 40% din acei 2,5% se duc pe echipamente noi”, a declarat președintele României.
Nicușor Dan a declarat că Republica Moldova rămâne una dintre principalele preocupări pentru statele de pe Flancul Estic, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei.
„Din partea noastră, am vorbit despre Moldova, stat de pe Flancul Estic amenințat, aflat într-un proces de război hibrid cu Rusia. Important este să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni”, a afirmat Nicușor Dan.
Șeful statului a vorbit și despre îngrijorările românilor legate de dronele care ajung în apropierea granițelor țării și a precizat că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO.
„Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care ajung să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu secretarul general NATO. Există proiectul «Santinela Estului», care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați sau potențial afectați”, a declarat președintele României.
Știrea inițială
Summitul B9 de la București s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune în care liderii participanți condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități.
În deschiderea reuniunii, Nicușor Dan a transmis că obiectivul summitului este armonizarea viziunilor privind viitorul NATO și a subliniat că securitatea statelor de pe flancul estic, consolidarea relației transatlantice și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova rămân priorități.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a afirmat că B9 nu mai este „la periferie”, ci reprezintă „un centru de gravitație al NATO”, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. El a subliniat nevoia de unitate între statele de pe flancul estic și cele nordice, „de la Arctica până la Marea Neagră”.
La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a transmis liderilor reuniți la București că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor săi sau să înceapă războaie fără consecințe. Liderul de la Kiev a mulțumit României și aliaților pentru sprijinul oferit Ucrainei.
Printre temele principale discutate la București s-au aflat creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
