Preşedintele Nicuşor Dan participă, luni, la Erevan, la cea de-a 8-a ediţie a summitului Comunităţii Politice Europene (CPE). Acesta va lua parte, alături de preşedinta Maia Sandu, la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfăşura în cadrul reuniunii. Înfiinţat în 2024, la iniţiativa comună a României şi Franţei, acest grup are ca obiectiv consolidarea sprijinului internaţional acordat Republicii Moldova. Nicușor Dan a găzduit un eveniment de nivel înalt dedicat Coridorului Vertical de Gaze și rolului acestuia în consolidarea securității energetice regionale.
ACTUALIZARE 10.45: Președintele a găzduit primul eveniment dedicat securității energetice. Acesta a scris pe rețelele sociale:
„Am organizat astăzi, în marja reuniunii Comunității Politice Europene de la Erevan, un eveniment de nivel înalt dedicat Coridorului Vertical de Gaze și rolului acestuia în consolidarea securității energetice regionale în actualul context geopolitic. Discuția a adus la aceeași masă lideri din Bulgaria, Serbia, Grecia, Moldova și Ucraina. Am agreat cu toții că diversificarea surselor de aprovizionare și a rutelor de tranzit nu este opțională, ci reprezintă o necesitate strategică.
Creșterea rezilienței energetice este o prioritate de maximă importanță, iar România aduce o contribuție substanțială acestui demers prin poziția geografică, infrastructura dezvoltată și un angajament ferm față de parteneriatul transatlantic”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Știrea inițială:
„Mâine (n.r. - luni) voi organiza o discuţie informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securităţii energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali”, a scris duminică Nicuşor Dan pe Facebook.
El a menţionat că va coprezida, alături de preşedintele Muntenegrului, Jakov Milatovic, o masă rotundă pe tema dezinformării şi ameninţărilor hibride.
Nicuşor Dan s-a deplasat duminică, în Armenia, împreună cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit imaginilor postate pe Facebook de şeful statului.
Armenia depinde în mare măsură de Rusia pentru resursele energetice. Aceasta cumpără gaz rusesc la un preţ preferenţial - lucru pe care Putin a ţinut să-l sublinieze când prim-ministrul Nikol Paşinian a vizitat Moscova la 1 aprilie.
El a subliniat că Rusia vinde gaz Armeniei la preţul de 177,50 dolari (130,30 lire sterline) pe 1.000 de metri cubi, în timp ce în Europa acesta costă 600 de dolari (440,40 lire sterline).
„Diferenţa este mare, este semnificativă”, a declarat preşedintele rus.
Cum a ajuns o ţară atât de integrată în orbita Rusiei să primească majoritatea liderilor europeni
Când Azerbaidjanul a lansat o operaţiune militară fulgerătoare pentru a finaliza preluarea controlului asupra Nagorno-Karabah - expulzând peste 100.000 de persoane de etnie armeană - Rusia, care avea forţe de menţinere a păcii pe teren, a stat deoparte.
Nici incursiunile anterioare ale Azerbaidjanului pe teritoriul armean nu au primit un răspuns din partea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia.
„Ne-am dat seama că arhitectura de securitate în care ne aflăm nu funcţiona”, a declarat pentru BBC Sargis Khandanyan, preşedintele comisiei pentru relaţii externe din Adunarea Naţională a Armeniei.
Cu un an înainte, UE mediase un acord de recunoaştere a frontierelor, în cadrul căruia a desfăşurat o misiune civilă de monitorizare.
„Prezenţa fizică a Uniunii Europene a schimbat percepţiile cetăţenilor noştri”, a spus Khandanyan. „Ne-am dat seama că există o cerere publică pentru relaţii mai strânse cu UE.”
În martie 2025, parlamentul Armeniei a adoptat o lege pentru a lansa procesul de aderare la UE.
Procesul de pace dintre Armenia şi Azerbaidjan s-a accelerat, de asemenea. În august, liderii celor două ţări au semnat la Casa Albă un acord istoric menit să pună capăt conflictului care durează de zeci de ani.
Cu această ocazie, ei au anunţat şi „Ruta Trump pentru pace şi prosperitate internaţională” - un important coridor de conectivitate care va trece de-a lungul frontierei Armeniei cu Iranul, legând regiunea de pieţele europene.
Cu toate acestea, procesul de pace dintre cele două ţări vecine rămâne fragil, iar acceptarea Armeniei de către Europa a avut un cost diplomatic.
Parlamentul Azerbaidjanului a votat săptămâna trecută suspendarea relaţiilor cu Parlamentul European, ca urmare a unei rezoluţii a europarlamentarilor prin care se solicita dreptul la întoarcere pentru armenii din Nagorno-Karabakh care au fugit în 2023, precum şi eliberarea prizonierilor armeni deţinuţi de Baku.
Între timp, Moscova a urmărit cu o iritare nedisimulată relaţiile din ce în ce mai calde ale Armeniei cu UE.
Editor : A.R. | Ș.R.
