Video Parlamentul a aprobat Strategia Națională de Apărare prezentată de Nicușor Dan: Administrația nu ține pasul cu așteptările cetățenilor
Preşedintele Nicuşor Dan s-a adresat miercuri plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, cu un mesaj referitor la Strategia Naţională de Apărare a României pentru perioada 2025-2030. Șeful statului a declarat că Strategia vorbește din perspectiva cetățeanului, pentru că apără cetățeanul și nu o abstracțiune. Documentul, care a fost analizat luni de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării și a fost trimis apoi Comisiilor comune de apărare pentru raport comun şi întocmirea proiectului de hotărâre, a fost aprobat de Parlament.
ACTUALIZARE 17.30 Strategia Națională de Apărare a țării pentru perioada 2025 - 2030 a fost aprobată prin vot de către plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului. Documentul prezentat de președintele Nicușor Dan a trecut cu 314 voturi „pentru”, 43 „contra” și 3 abțineri.
ACTUALIZARE 14.30 La un moment dat, atunci când președintele Nicușor Dan a vorbit despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei s-a auzit rumoare în sală, printre deputații Opoziției, de la AUR și neafiliați, cum ar fi Dan Tanasă și Dumitru Coarnă.
Președintele Camerei Deputaților Sorin Grindeanu a intervenit și a cerut să se facă liniște. La încheierea mesajului, după aproximativ 30 de minute, șeful statului a fost aplaudat.
ACTUALIZARE 14.09 Principalele declarații ale lui Nicușor Dan:
- Strategia Națională de Apărare este rezultatul unui efort comun și vrea să mulțumesc instituțiilor, organizațiilor care au trimis sugestii. Multe dintre ele au fost preluate în acest document. Această Strategie vorbește din perspectiva cetățeanului. Nu apărăm o abstracțiune, ci cetățeanul român locuitor pe acest teritoriu. Asta ridică niște chestiuni în relația cu statul român. Încrederea cetățeanului în statul român și faptul că trebuie să recunoaștem există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății românești, a economiei, a așteptărilor românilor și modul în care administrația publică răspunde acestor așteptări.
- Conceptul este acela de independență solidară cu două componente.
- Avem mai multe conflicte pe glob și vedem că, din păcate, capacitatea organismelor internaționale de a rezolva aceste conflicte e diminuată.
- Vedem o dezvoltare a tehnologiei. Vedem o importanță tot mai mare a rețelelor sociale și prin instrumente tehnologice sofisticate, vedem campanii intense de manipulare și dezinformare.
- În paralel cu punerea în discuție a sistemului internațional bazat pe reguli, vedem o punere în discuție a regulilor deja stabilite de comerțul internațional care necesită de asemenea un răspuns adecvat.
- Vedem atacaturi și în proximitatea noastră atacuri la rețele de infrastructură critică.
- Vedem efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice. Acesta a fost un rezumat al contextului. Vedem atacuri cibernetice și campanii coordonate de dezinformare. Vedem consecința acestor lucruri - presiuni asupra democrației și asupra statului de drept.
- Un risc important este cantitatea relativ redusă de activitate, activism civic și acesta e un lucru important.
- Există niște oportunități pe care România le are. Una e evidentă, faptul că avem parteneriat cu SUA, suntem parte a NATO și a UE, cu toate mecanismele care promit dezvoltare. Vreau să amintesc programul SAFE destinat Flancului Estic, Satinela Estului.
- Poziția geografică este o oportunitate, România poate să devină un punct de conectivitate între Europa și Asia. Portul Constanța e o oportunitate.
- În zona de tehnologie chiar dacă nu suntem foarte bine organizați, în momentul acesta, România are un potențial foarte mare, pentru că avem un sector privat competitiv.
- În ceea ce privește capitolul ce este de făcut și ce ne propunem - în zona de apărare ne dorim consolidarea capacităților de apărare, evident. Întărirea colaborării cu partenerii noștri, fie că vorbim de SUA, NATO, UE.
- În zona politicii externe ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice și să întărim rolul nostru în formatele multilaterale, Uniunea Europeană, NATO, Inițiativa Celor Trei Mări dar și formatul B9 sunt locuri unde vocea României trebuie să se audă mult mai pregnant.
- Vom sprijini în continuare Ucraina. Sprijinim Republica Moldova. Vom susține integrarea în UE a vecinilor noștri - este o condiție a stabilității noastre viitoare.
- În mod explicit, Strategia prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea de informații pentru combaterea corupției, însă fără implicarea în actul de justiție.
Premierul și miniștrii participă la ședința din plen
ACTUALIZARE: 13:40 La ședința Parlamentului participă și premierul Ilie Bolojan împreună cu membrii Guvernului, a anunțat Biroul de presă al Executivului. În acest moment se fac pregătiri pentru primirea președintelui, care se va adresa plenului într-un moment important, cu 10 zile înaintea unui important scrutin - alegerea Primarului General al Capitalei - și în fața membrilor coaliției la putere, dar și ai opoziției, într-un moment de tensiuni politice legate de reforma bugetară, dar și cu un război la graniță, care generează provocări permanente.
Știrea inițială
Procesul de elaborare a strategiei a avut un puternic caracter interinstituţional, la acesta contribuind toate instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării, precum şi reprezentanţi/formatori de opinie ai societăţii civile, ai think-tank-urilor şi ai mediului academic, scrie Agerpres.
Proiectul, pus în transparență publică
Proiectul consolidat al strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă, se arată în documentul prezentat Birourilor reunite ale Parlamentului.
Totodată, se mai arată în document, strategia exprimă viziunea unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetăţenilor săi, în serviciul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora, cu instituţii moderne, transparente şi integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public.
"Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaţionale bazate pe reguli de către unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacităţii organismelor internaţionale de a-şi îndeplini vocaţia fondatoare. În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea informaţională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecţionismului, lupta pentru resurse, sabotajul şi perturbarea infrastructurii critice, precum şi cu creşterea ameninţărilor transnaţionale şi transfrontaliere. În acest context, asigurarea securităţii cetăţeanului şi a întregii societăţi reclamă o abordare transparentă şi colaborativă, cu instituţii funcţionând într-o logică de cooperare onestă şi responsabilă, deschise controlului cetăţenesc şi oferind, astfel, garanţii reale că România devine un stat rezistent la şocuri interne sau externe, capabil să răspundă în mod adecvat noilor ameninţări şi riscuri de securitate", subliniază preşedintele Nicuşor Dan în document.
Conceptul-cheie al strategiei este independenţa solidară, ca exigenţă strategică şi imperativ de acţiune, pe componentele de securitate şi diplomaţie, se adaugă în document. Astfel, în lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internaţional de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-şi interesele naţionale în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii săi.
"Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 semnalează o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO şi al UE şi după accederea proximă la OCDE, România trebuie să îşi propună extinderea influenţei în regiunea de interes imediat şi proiectarea mai fermă a intereselor româneşti pe plan internaţional. Strategia constituie cadrul fundamental pentru adaptarea şi/sau revizuirea strategiilor sectoriale existente sau pentru refacerea acestora, acolo unde este cazul, precum şi pentru elaborarea strategiilor sectoriale viitoare", transmite preşedintele în documentul structurat pe şase mari capitole.
Editor : M.C
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
