Oficiali SUA: Activitățile Rusiei, “similare celor din perioada sovietică“. Importanţa combaterii corupţiei

Rusia urmăreşte să semene confuzie și să înșele publicul, consideră Eugene Fishel, senior advisor în cadrul Bureau of European and Eurasian Affairs al Departamentului de Stat al SUA. Acesta mai consideră că activitățile Moscovei din zilele noastre sunt “similare celor din perioada sovietică“, părere împărtășită de Jonathan Henick, coordonator adjunct al Global Engagement Center al Departamentului de Stat al SUA. “Munca pe care o facem nu este nouă. Am avut de-a face cu astfel de lucruri, să ne amintim, în perioada războiului rece“, explică acesta într-o discuție cu jurnaliștii, găzduită, în Washington DC, de Foreign Press Centers.

Experții americani fac distincție între informațiile false care ajung la public dintr-o eroare a celor care concep mesajul sau a celor care îl transmit și așa-numitele “fake news“, adică informații false concepute și transmise în mod intenționat, cu un scop bine definit.

În ceea ce privește propaganda rusă, ei consideră că aceasta are drept scop întărirea ideii că viitorul Rusiei depinde de regimul Putin și afirmarea Rusiei ca un jucător important pe scena internațională. Pentru aceasta, în paralel cu promovarea ideii “Rusia este o putere mare, indispensabilă“, sunt puse sub semnul întrebării valorile occidentale și rolul autorităților, chiar și cu simplul scop de a “murdări apele“, pentru a nu se mai distinge adevărul.

Jonathan Henick, coordonatorul adjunct al Global Engagement Center (GEC), entitate creată, în aprilie 2016, de Departamentul de Stat al SUA pentru a coordona eforturile americane de combatere a propagandei și a dezinformării orchestrate de organizații teroriste și alte state, atrage atenția că fenomenul “fake news“ nu este deloc nou. Cel puțin pentru Statele Unite ale Americii.
“În SUA, ne-am confruntat cu astfel de lucruri încă de la înființarea republicii (…). Ceea ce se întâmplă acum este însă diferit, pentru că este acompaniat de transformări în ceea ce privește tehnologia, comunicarea și modul în care oamenii consumă știrile“, explică Henick.

Cât privește propaganda rusă, acesta arată că, deși GEC este nou creat, există asemănări cu o perioadă din trecutul nu prea îndepărtat. “Munca pe care o facem nu este nouă. Am avut de-a face cu astfel de lucruri, să ne amintim, în perioada războiului rece. Dar a fost o perioadă când nu am mai fost atenți și acum ne dăm seama că trebuie să dublăm eforturile, să lucrăm cu media, cu societatea civilă, cu alte guverne, cu publicul, să creștem rezistența, să fim siguri că oamenii înțeleg că sunt vulnerabili la informațiile eronate și la dezinformare“, explică oficialul american.
De aceeași părere este și Eugene Fishel, senior advisor al Bureau of European and Eurasian Affairs din cadrul Departamentului de Stat al SUA. “Sunt voci care spun că Rusia este o putere revizionistă și revanșardă. Cred că este ceva adevărat în această percepție și acest lucru trebuie luat în considerare când încercăm să înțelegem atitudinea Rusiei pentru a putea să contracarăm această atitudine. Moscova se bazează pe instrumente asimetrice pentru o mulțime de motive, pentru a conta, a fi văzută ca un jucător activ pe scena internațională. Aceste activități sunt similare celor din perioada sovietică“, precizează Fishel.

Acesta, analist și expert în Rusia, detaliază și scopul, și metodele folosite de regimul lui Vladimir Putin. “Scopul dezinformării rusești este să semene confuzie și să înșele publicul, astfel încât să-și maximizeze scopul. Să submineze încrederea în autorități, ceea ce este un aspect important, să crească polarizarea și să distragă atenția de la prioritățile asupra cărora ar trebui guvernul și societatea să se concentreze“.

Cum face Moscova acest lucru? “Identifică și explotează subiecte sensibile, promovează voci marginale, împrăștie teorii ale conspirației, crează narațiuni false“, explică oficialul american.

Soluții, doar pe termen lung, nu instant

Cum pot fi contracarate aceste activități de dezinformare și propagandă? “Organizând dezbateri serioase pe temele principale aflate pe agenda zilei și întărind societatea civilă, astfel încât aceasta să aibă capacitatea să reziste la aceste atacuri. Combaterea corupției este și ea o componentă importantă. La fel îmbunătățirea competențelor digitale atât în rândul publicului, cât și al media. Toate acestea sunt tactici ce trebuie luate în considerare atunci când răspundem la ceea ce consider a fi o amenințare globală în creștere“, arată Fishel.
Ce se poate face atunci când chiar guvernele sponsorizează diseminarea de informații intenționat false?

La această întrebare, răspunsul este oarecum similar: soluții instant nu există. “Soluția pe termen lung este să încerci să modifici mediul, să crești gradul de conștientizare al oamenilor, astfel încât aceștia să fie conștienți că pot fi ținte ale manipulărilor, să întărești mediul informațional. Avem nevoie de o presă vie, independentă, care se angajează activ să descopere și să devoaleze acest tip de practici. Avem nevoie și de o societate civilă activă, care să verifice aceste lucruri și să ceară politicienilor să-și asume răspunderea“, consideră Henick.

În opinia acestuia, și companiile prin intermediul cărora sunt diseminate informațiile intenționat false vor trebui să iasă măsuri, chiar dacă aceasta va însemna o afectare a profitului pe termen scurt și mediu. În caz contrar, pe termen lung, va fi afectată reputația lor.

Cât de costisitoare este lupta împotriva dezinformării? Henick spune că la nivelul SUA cheltuielile depășesc 1 miliard de dolari pe an. GEC are în 2018 un buget de 85-90 de milioane de dolari.

Propaganda rusă în România

Nu mai reprezintă niciun secret pentru nimeni că România este una dintre țările țintă pentru propaganda rusă. Iar mesajele, care vizează subiecte diverse, se înmulțesc continuu.
De pe Russia Today sau sputnik.md, românii au aflat cum Uniunea Europeană înseamnă dezastru, cum Occidentul a adus și aduce doar probleme, cum țara a devenit o periferie neocolonială a capitalismului occidental și, evident, cum Rusia reprezintă singura salvare.

Totodată, mulat pe profilul de țară, canalele media apropiate Moscovei au dedicat zeci de articole decredibilizării luptei anticorupție și a sistemului de Justiție în ansamblu, precum și demonizării persoanelor publice care le susțineau, după cum a arătat digi24.ro încă acum mai bine de un an (detalii, AICI).
Există și alte numeroase exemple, mai recente, precum cel referitor la noile avioane rusești de vânătoare MiG-31K care ar putea distruge “în două minute“ scutul antirachetă din România. Sau cele privind mitingul din 10 august, surprinse in extenso într-o analiză a LARICS.
Nu în ultimul rând, merită menționate, ca exemple ale propagandei ruse, și teoriile conspirației privind cauzele și originea pestei porcine africane, care ar fi fost creată în “laboratoarele biologice ale Pentagonului“ (detalii despre subiect, AICI).

Corespondență din Washington DC