Amendamentul „prejudiciu de interes public”, abandonat de deputaţii jurişti

Deputaţii jurişti au adoptat marţi, cu majoritate de voturi, retragerea amendamentului lui Marton Arpad care introducea noţiunea de „prejudiciu de interes public”.

Amendamentul lui Marton Arpad avea următorul cuprins: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”.

Marton Arpad a declarat, în cadrul şedinţei Comisiei juridice, că renunţă la acest amendament deoarece „nimeni nu a înţeles nimic”.

„Eu renunţ la acest amendament (...) pentru că se pare că nu a înţeles nimeni nimic deşi eu am găsit şi în dicţionarul explicativ juridic, am găsit şi în doctrină şi ce înseamnă prejudiciu şi interesul public şi ce ar însemna prejudiciul interesului public. Eu înţeleg grija unora de a nu prejudicia interesul public prin astfel de formulări. Dar de aici până la a enunţa cum că această sintagmă a fost introdusă aici pentru a se putea angaja rudele la cabinetele parlamentare este o cale lungă”, a afirmat Marton Arpad.

Preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea, a afirmat, la rândul său, că deputatul UDMR a renunţat la acest amendament ca să nu existe o stare de incertitudine, fiind astfel „case closed”.

„Domnul Marton Arpad a renunţat la această sintagmă pentru că a văzut că a stârnit reacţii în mass-media pentru că unii nu ştiu ce e aiă prejudiciu al interesului public (...) Ca să nu existe o stare de incertitudine, a renunţat la acest lucru. Case closed cum spunea nemuritorul Şoric”, a precizat Eugen Nicolicea.

La remarca presei care i-a atras atenţia că în urmă cu două săptămâni afirmase că rudele pot fi angajate la cabinetele parlamentare, preşedintele Comisiei juridice a susţinut că presa a înţeles greşit.

„Aţi înţeles greşit. Am vorbit despre un caz ipotetic, nu m-am referit la cabinetele parlamentare. Chiar am precizat atunci că nu poţi să-ţi angajezi nicio rudă pentru că este interdicţie prin statut”, a completat Eugen Nicolicea.

Camera Deputaţilor a decis marţi, cu 135 de voturi "pentru”, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului de lege pentru modificarea articolelor 301 şi 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”.

Solicitarea a fost făcută de viceliderul deputaţilor PSD Ioan Munteanu, pentru "a se clarifica noţiunea de prejudiciu de interes public".

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, a declarat, pe data de 4 aprilie, că, în momentul de faţă, există mai multe confuzii la articolul 301 privind conflictul de interese.

"Există în momentul de faţă mai multe confuzii la art. 301 privind conflictul de interese. Spre exemplu, definiţia la conflictul de interese este că participarea sau luarea unei decizii în favoarea unei persoane cu care ai o anumită relaţie de serviciu, de muncă, de rudenie prin care s-a realizat un folos pentru persoana respectivă. Asta înseamnă că judecătorii Curţii Constituţionale când îşi votează preşedintele sunt infractori, deputaţii când îşi votează preşedintele, având relaţii de muncă cu preşedintele, sunt infractori, preşedintele României când şi-a angajat consilieri cu care a lucrat, să zicem la primărie, a comis o infracţiune”, a precizat deputatul PSD.

Social-democratul a invocat articolul 18 din Codul penal. "Articolul 18 din Codul Penal spune că nu constituie infracţiune dacă este una din cauzele justificative, respectiv dacă se exercită un drept recunoscut de lege. Spre exemplu, este dreptul de a-ţi alege preşedintele la CCR sau îndeplinirea unei obligaţii impuse de legi cu respectarea condiţiilor prevăzute de aceasta”, a completat el.

Deputatul a mai spus că membrii Comisiei juridice au copiat textul articolului 21 din Codul Penal şi l-au introdus la articolul 301.

"Pentru că am constat că există cazuri în care nu sunt în stare anumite persoane să citească două articole coroborate, a trebuit să copiem textul din art. 21 şi să îl introducem în art. 301”, a subliniat preşedintele Comisiei juridice.

Întrebat dacă funcţionarii publici îşi pot angaja rudele, Eugen Nicolicea a susţinut că nu există nicio restricţie în acest sens.

"Puteam şi până acum pentru că aşa scrie la articolul 21: există o cauză justificativă exercitarea unui drept recunoscut de lege. Deci, dacă ai voie să angajezi şi nu ai niciun fel de restricţie, vei angaja fără niciun fel de restricţie şi aceasta nu constituie infracţiune”, a conchis Eugen Nicolicea.