Reprezentanții Sindicatului angajaților de la Palatul Victoria critică bugetul de stat pentru anul 2026, spunând că „ridică serioase semne de întrebare”. Aceștia susțin că proiectul are numeroase vulnerabilități, ar fi construit pe ipoteze fragile, dar și pe „sacrificiul populației care își vede veniturile diminuate”.
„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului atrage atenția că proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 propus de Guvernul condus de Ilie-Gavril Bolojan ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică a construcției bugetare. (...)
Proiectul pentru 2026 începe cu o vulnerabilitate majoră: fundamentarea macroeconomică discutabilă. Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de doar 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Într-o economie care a performat recent sub propriile prognoze oficiale, această arhitectură bugetară pare mai degrabă un exercițiu de optimism contabil decât o construcție responsabilă a unui prim-ministru”, a transmis Sindicatul angajaților din Guvern joi, printr-un comunicat de presă.
Sindicaliștii acuză cifre „cosmetizate statistic”
Sindicaliștii susțin că, în actualul proiect, veniturile par mai ușor de realizat, deficitul pare mai mic, iar datoria publică pare mai ușor de gestionat.
„În realitate, cifrele cosmetizate statistic nu rezolvă dezechilibrul fiscal.
Mai grav este faptul că proiectul bugetar conține o contradicție internă evidentă. Guvernul admite că măsurile de consolidare fiscală vor lovi consumul privat, dar continuă să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii”, se mai arată în comunicat.
„Un pariu optimist”
„A miza simultan pe o economie cu creștere de 1%, pe consum afectat de consolidare fiscală și pe o creștere accelerată a veniturilor bugetare până la aproximativ 36% din PIB este, pur și simplu, un pariu optimist pe care documentația guvernamentală nu îl justifică.
Și mai problematică este filosofia distribuirii poverii bugetare. Din analiza proiectului rezultă că ajustarea fiscală cade în mod disproporționat asupra populației, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu este reevaluată cu aceeași severitate. Sacrificiul este cerut aproape exclusiv populației. Salariile bugetare rămân înghețate, pensiile rămân înghețate, alocațiile rămân înghețate, salariul minim este blocat, iar veniturile reale ale românilor scad pentru al doilea an consecutiv. Premierul, care nu explică niciodată de ce renunță la venituri prin excepții și facilități, se întoarce la popor doar atunci când mai inventează o formulă prin care să-i ceară încă un sacrificiu.
În paralel, costul datoriei publice continuă să crească, iar cheltuielile cu dobânzile absorb o parte tot mai mare din resursele publice. Aceasta este o problemă de sustenabilitate economică și de responsabilitate fiscală. Cu fiecare an în care dobânzile cresc, spațiul pentru investiții reale, educație, sănătate și protecție socială se comprimă.”, mai transmit angajații.
În final, aceștia susțin că proiectul propus de Guvern „riscă să devină un buget al optimismului statistic și al austerității sociale, construit pe ipoteze fragile și pe sacrificiul populației care își vede veniturile diminuate”.
Ministerul Finanțelor a pus în transparență publică, marți, bugetul de stat pentru acest an (mai multe detalii pot fi văzute AICI). Guvernul ar urma să adopte proiectul astăzi, urmând ca vineri să fie trimis spre Parlament, iar de săptămâna viitoare să fie dezbătut și apoi votat de aleși.
Citește și: DOCUMENT Guvernul a publicat bugetul pentru 2026: Pensiile rămân înghețate. Cum se împart banii statului între instituții
Editor : A.G.
