Bilanț politic. USL, marcată de controverse
Anul politic 2013 a început sub semnul coabitării. Pactul semnat de preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta a fost criticat în repetate rânduri de copreşedintele USL Crin Antonescu.
Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi ministrul Economiei, Varujan Vosganian au fost apostrofaţi de premier. În replică, liberalii s-au plâns că au primit portofolii secundare, dependente de cele conduse de social-democraţi.
„Dacă este vreun ministru nemulțumit de ceea ce face, am spus că nu-l ține nimeni cu forța”, avertiza premierul în 21 ianuarie.
Nominalizarea Laurei Codruţa Kovesi la DNA a pus la grea încercare actuala Putere. Liberalii s-au opus, iar în cele din urmă au pierdut şi ministerul Justiţiei.
Un alt moment de cumpănă a fost scandalul Sorin Roşca Stănescu, despre care Victor Ponta spunea:
Cred că este cea mai mare criză pe care o are USL de la formare. Dacă nu se face nimic, este o invitație pentru alți membri PNL să continue atacul împotriva PSD și atunci nu putem merge mai departe împreună”.
Sorin Roşca Stănescu a rămas în PNL. Liberalii şi social-decmocraţi şi-au luat angajamentul să modifice protocolul, astfel încât oricine va ataca un coleg să fie exclus.
Disensiunile nu s-au oprit aici. Mai multe numiri politice au atras nemulţumirea conservatorilor, care au denunţat alianţa cu PNL.
„Dacă Partidul Conservator este nemulţumit poate să plece. Construcţia USL nu stă în PC”, a fost răspunsul președintelui PNL, Crin Antonescu.
Discuţiile pe marginea Legii Fundamentale au arătat şi ele că nu există un punct de vedere unitar. Modificarea Constituţiei nu l-a lăsat indiferent nici pe şeful statului, În 11 iunie, acesta anunța: „Am declanşat procedura unui nou referendum, cu două întrebări: dacă românii doresc Parlament unicameral și dacă doresc să aibă un Parlament cu 300 de membri.
În plan parlamentar, aleşii nu au reuşit să adopte statutul nici după șase luni. El a fost respins şi de preşedintele ţării şi de Curtea Constituţională.
Neadoptarea documentului atrage probleme şi în legătură cu bugetul.
Noul statut prevede cheltuieli mai mici. Tergiversarea lui îi face pe şefii celor două Camere să ceară o suplimentare de 21 de milioane de lei. În caz contrar, deputaţii şi senatorii susţin că vor rămâne fără bani la începutul noii sesiuni.
Legea electorală în vigoare a adus 118 parlamentari în plus, care au rămas însă cu aceleaşi metehne. 23 aveau probleme de incompatibilitate încă de la intrarea în Parlament, iar peste 30 de aleşi au schimbat deja partidul de la începutul sesiunii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
