Ilie Bolojan susține că pentru a plăti integral restanțele salariale ale magistraților, așa cum solicită Înalta Curte, Guvernul ar fi nevoit fie să majoreze deficitul bugetar, fie să reducă cheltuielile din alte domenii sau să crească taxele și impozitele. Șeful Executivului spune că a sesizat CCR în legătură cu solicitările instanței conduse de Lia Savonea pe motiv că acestea afectează separația puterilor în stat, iar ÎCCJ nu poate decide modul în care sunt repartizați banii de la bugetul de stat. „Poate să creeze un precedent pentru toate instituțiile”, a avertizat Bolojan.
„ÎCCJ își depășește sfera de competență”
„Un aspect pe care l-am decis azi în ședința de Guvern a fost sesizarea CCR privind un conflict juridic cu Înalta Curte de Casație și Justiție.De ce am fost nevoiți să facem acest lucru?
Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență”, a declarat Ilie Bolojan, joi, la finalul ședinței de Guvern.
Premierul interimar susține că puterea judecătorească „nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici, obligând Guvernul să aloce bani pentru un singur sector”. „Reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a mai spus Bolojan.
„Creează un precedent pentru toate instituțiile”
Mai mult, Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat, a mai declat premierul, care susține că, dacă decizia instanței ar rămâne definitită și ar obliga Guvernul la plata integrală a restanțelor, ar fi un precedent pentru toate instituțiile:
„O astfel de soluție este un precedent pentru toți ceilalți ordonatori de credite. Dacă decizia rămâne definitivă, orice instituție poate obliga Ministerul Finanțelor să suplimenteze propriul buget.”
Pentru a achita solicitările ÎCCJ, Bolojan susține că ar trebui luate măsuri fie pentru majoratea deficitului, fie majorarea taxelor.
„Sursele de finanțare, pe care nu le avem, ar impune fie majorarea deficitului, fie reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, fie majorarea impozitelor și taxelor, lucru pe care nimeni nu vrea să îl facă.
Nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește independent salariile și care își aprobă și sentințele, fiind, oricum am spune, direct interesată într-o astfel de situație. Dacă se mai continuă în felul acesta, se creează serioase probleme bugetare”, a mai explicat șeful Executivului.
În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale, după ce magistrații au contestat unele tăieri de sporuri și salarii în instanță și au câștigat.
În plus, Curtea de Apel a stabilit și penalități de 1% pe zi din această sumă. „Ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi. O sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor stabilite pentru Ministerul Finanțelor și Guvern”, a declarat Bolojan.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Citește și: Guvernul va sesiza CCR după ce Înalta Curte a cerut în instanță bani mai mulți pentru salariile restante ale magistraților
Editor : A.G.
