Legea avertizorilor de integritate e constituţională. CCR a respins sesizarea USR: Legea „consacră un standard adecvat de protecție”

Data actualizării: Data publicării:
sigla ccr
Curtea Constituțională. Foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea

Curtea Constituţională a respins miercuri, cu unanimitate, sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public. Potrivit comunicatului CCR, sesizarea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

„În ședința din 13 iulie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.1 alin.(4), (6) și (7) și art.19 din Legea privind protecția avertizorilor în interes public, precum și legea în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a statuat că rolul avertizorului de integritate este acela de a dezvălui și a comunica faptele de încălcare a legii realizate în cadrul unei organizații. Această comunicare se face fie printr-o raportare internă/externă la nivelul respectivei organizații, fie prin divulgare publică. Legiuitorul a ales ca activitățile de raportare internă/externă și divulgare publică să se realizeze succesiv, și nu concomitent, protejând atât entitatea care face obiectul legii, cât și starea de legalitate în care aceasta trebuie să își desfășoare activitatea. Prin urmare, legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală. Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată. Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate. Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia.

Decizia este definitivă și general obligatorie.”, se arată în comunicatul CCR.

USR a sesizat CCR cu privire la această lege pe motiv că „forma impusă de coaliţia PSD-PNL-UDMR slăbeşte considerabil protecţia persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole considerabile în obţinerea fondurilor din PNRR”.

În sesizare sunt invocate patru argumente de neconstituţionalitate, printre care încălcarea obligaţiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană şi lipsa de claritate şi predictibilitate a unor prevederi.

USR consideră că actul normativ contravine Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune - Directiva 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE. Directiva interzice ca prin transpunerea sa în legislaţia internă să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Conform USR, legea PSD-PNL-UDMR „exact asta face” - scade protecţia oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli.

Potrivit USR, şi Consiliul Legislativ a formulat observaţii şi recomandări în ceea ce priveşte lipsa de claritate, precizie şi predictibilitate a legii care „au fost ignorate” de partidele aflate la putere. Legea nu prevede concret, explicit, clar şi previzibil ce dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor, potrivit USR.

Legea privind protecţia avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

Editor : M.B.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri