Președintele României are rolul de a reprezenta statul român și de a garanta independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării. Conform Constituției, el exercită și o funcție de mediere atât între puterile statului, cât și între stat și societate. Care sunt atribuțiile președintelui în relația cu Guvernul României și în ce condiții poate fi suspendat din funcție.
Funcția de președinte al României poate fi deținută de o persoană pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive. Durata unui mandat este de 5 ani și începe de la data depunerii jurământului. În situații excepționale, precum război sau alte catastrofe, mandatul poate fi prelungit prin lege organică.
Ce atribuții are președintele României
În Constituția României, la Capitolul II, Articolul 80, rolul președintelui este menționat astfel:
„Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
- conferă decoraţii şi titluri de onoare;
- acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
- numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
- acordă graţierea individuală.
Ce atribuții are președintele în relația cu Guvernul României
„Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.”, potrivit Constituției.
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. Acesta poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru.
Atribuţiile președintelui în domeniul politicii externe
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
De asemenea, președintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Atribuţii în domeniul apărării
”Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.”, mai este menționat în Constituția României.
Poate președintele să dizolve parlamentul?
„Dizolvarea reprezintă puterea de a demite un Parlament sau o altă adunare legislativă, astfel încât mandatul membrilor să înceteze și să fie necesare noi alegeri. Astfel, dizolvarea diferă de prorogare, care suspendă ședința unei adunări, dar nu face ca membrii să-și piardă mandatul sau să necesite alegeri noi.”, potrivit documentului Camerei Deputaților.
În Constituția României este menționat: „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.”
Poate fi suspendat din funcție președintele României?
„În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.
Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui.” (Articolul 95 - Constituţia României)
Punerea sub acuzare
„Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. (Articolul 96 - Constituţia României) .
Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. (Articolul 97 - Constituția României)
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
Editor : C.S.
