Video Ce mai face România cu laserul care a dezvoltat a zecea parte din puterea Soarelui, dar a fost scos din proiectul european ERIC

costreie

Laserul de la Măgurele, mândria națională, a dezvoltat a zecea parte din puterea Soarelui, dar a fost exclus din proiectul european de cercetare ERIC și riscă, din 2023 încolo, să nu mai aibă loc la masa cercetării internaționale. Cum a ajuns cel mai mare proiect de cercetare al României în această situație și cine este de vină? Sorin Costreie, consilier de stat pe probleme de cercetare al premierului și reprezentantul special al Guvernului pentru participarea României la proiectul ELI ERIC, a explicat, la interviurile Digi24.ro, că răspunsul este complex. Toată lumea a greșit, a existat o incapacitate a guvernelor în a gestiona acest obiectiv iar România și-a pierdut încrederea în ochii partenerilor externi din cauza unui scandal cu consorțiul EuroGammaS care trebuia să instaleze la Măgurele echipamentele pentru un fascicul gamma. 

Context: 

Comisia Europeană a decis în 5 mai anul acesta ca România să fie exclusă din proiectul european de cercetare ERIC ELI (Extreme Light Infrastructure-European Research Infrastructure Consortium). Ungaria și Cehia au făcut cerere pentru ca România să fie eliminată din proiect în luna mai 2020, iar în luna februarie 2021 România a decis să ceară participarea doar ca membru observator fondator, deoarece șansele ca Laserul de la Măgurele să mai fie acceptat ca membru cu drepturi depline în proiectul pan-european erau minime. În anul 2016, ELI NP, proiectul european de la Măgurele, a încheiat un contract de 66 de milioane de euro pentru furnizarea de echipament pentru un fascicul gamma cu consorțiul italian EuroGammaS. În 2018, contractul a fost reziliat, pentru că italienii au invocat imposibilitatea instalării echipamentului din cauză că podeaua sălii unde urma să fie instalat nu ar fi fost netedă. Partea italiană a plătit peste 3 milioane de euro penalități de întârziere la realizarea contractului, dar i-a dat pe români în judecată după rezilierea contractului. Echipamentele sunt încă la Măgurele, neinstalate, dar, între timp, a fost organizată o altă licitație pentru fasciculul gamma, câștigată de compania americană Lyncean Technologies. De data aceasta prețul a fost mai mic - 49 milioane de euro. Echipamentele americane trebuie însă instalate în locul celor ale italienilor. 

Scandalul generat de acest subiect a făcut ca Italia să amenințe că părăsește complet proiectul de cercetare, a dus la presiuni pe canale diplomatice împotriva Laserului de la Măgurele, și la excluderea României din proiectul ERIC. Au fost incluse cu drepturi depline în ERIC Ungaria, Cehia, Italia și Lituania, iar ca membri observatori Marea Britanie și Bulgaria.

Sorin Costreie susține că ar mai exista o șansă pentru România, să fie admisă din nou în proiect anul acesta, dacă se vor redeschide discuțiile de aderare.  

 

Principalele declarații făcute de Sorin Costreie: 

Problemele au început cu mult timp în urmă, de acum trei ani, un conflict cu consorțiul european EuroGammaS, făcut special pentru a livra sursa Gamma. Acest proiect mare ELI care a costat aproape 1 miliard de euro e făcut din fonduri europene regionale, este localizat în trei țări: este la noi la Măgurele, este la Szeged în Ungaria, și este laserul de lângă Praga. Toate acestea formează o structură mare de cercetare cu trei lasere diferite. Adică al nostru are două brațe de 10 petawați, este o putere uriașă, dar ce e specific lui, în raport cu celelalte - și celelalte au puteri asemănătoare, dar alte frecvențe și intensități. Deci e o pleiadă de lasere europene, de toate tipurile, tocmai pentru a avea o structură conjugată de cercetare. 

La noi avem acest laser de mare putere conjugat cu o sursă gamma și aici urmează ca în 2023 când va fi dat în folosință complet să vedem ce se întâmplă. Va fi ca la CERN. Sunt niște ipoteze pe care noi urmează să le validăm, pentru că se pun în conjuncție cele două fascicule  Am testat puterea de 10 petawați, funcționează, mai rămâne să instalăm camera de interacțiune, și partea doar de laser e ok.

De ce s-au supărat italienii

Cu sursa gamma au fost probleme. În 2018 au fost niște diferende între conducerea de atunci a institutului și a proiectului, pentru că acest proiect ELI NP este gestionat de institutul IFIN HH, și au apărut niște probleme astfel încât din cercetare s-a ajuns în instanță statul italian a plătit penalități de întârziere. Fondurile nouă ne-au venit de la Comisia Europeană, cam fiecare dintre cele trei lasere au primit cam 300 de milioane, noi am alocat cam 60-65 de milioane pentru această componentă gamma. Noi am plătit o parte, e un consorțiu european constitut special pentru a face această sursă gamma. Ei au câștigat licitația, au trimis o mare parte din echipamente și tensiunile au apărut în 2018, ei au invocat o serie de neconcordanțe tehnice spunând că nu putem să instalăm ceea ce avem deja aici, iar conducerea de atunci a spus ba puteți să instalați, că totul e ok. Și cu acest diferendum s-a ajuns în instanță, din păcate. 

Comisia Europeană vrea în continuare ca acest ERIC să ne cuprindă și pe noi. Aceste patru țări, prin negocieri care au durat ani de zile și la care inițial am fost și noi parte, în ceea ce se numește ELI DC, pe fondul tensiunilor între IFIN și EuroGammaS, care au ajuns și în instanță, lucrurile s-au tensionat și în ELI DC, noi am fost dați afară și nu am mai fost parte a negocierilor, și ei au decis să meargă mai departe fără noi.

Vă rugăm să înființați acest ERIC, fără România

Ei au făcut o cerere către Comisia Europeană - vă rugăm să înființați acest ERIC, fără România.

La ultima ședință a ELI DC care a fost de dizolvare practic, am participat eu și actualul director de la IFIN, domnul Mărginean. Aceea a fost o ședință tehnică în care noi ne-am și pus problema dacă să votăm contra, votul era pentru dizolvarea ELI DC și să se facă acest nou organism, ERIC ELI. Diferența este că în ELI DC sunt membre institutele, însă în ERIC ELI sunt membre țările. Aici interesul nostru deja este de alt tip și noi trebuie să fim aici. 

Noi inițial am mers pe vechea schemă, cerând să fim membri fondatori, mă rog, ne-am lovit de o rezistență să spun coordonată, a tuturor celor patru țări, pentru că noi am discutat cu toate, și împreună, am avut și întâlniri cu Comisia Europeană, și au spus nu, după ce s-a întâmplat în 2018-19, e o problemă de încredere, trebuie să vedeți cum puteți rezolva problema aceea, după aceea da, vă primim. 

„Este o palmă dată”

S-au făcut presiuni diplomatice culminând cu embargoul pus de Franța pentru colaborarea cu cercetătorii români? - Presiuni diplomatice în sensul de necolaborare cu noi. Și atunci ministerul cercetării (din Franța - n.r.), acesta e un document de sfârșit de 2018, început de 2019, în care, văzând că eșuează discuțiile atât între IFIN și EuroGamma și guvernele nu au reacționat cum trebuie, atunci ministerul cercetării a spus toți cercetătorii francezi - și Franța este o forță - să nu mai colaborați cu România pe această temă. E un embargo de care eu nu știu să se mai fi întâmplat în Europa. Este o palmă dată... Și pe alte canale s-au făcut... Au fost discuții multe și sunt în continuare. Embargoul nu este ridicat, suntem în discuții cu ambasada Franței, am fost puși pe agenda bilaterală, să sperăm că dacă lucrurile merg conform planului, sperăm că până la sfârșitul anului...

Pare un gest extrem, cum s-a ajuns aici? - Știu că au fost niște întâlniri tensionate și în ELI DC și întâlniri bilaterale, cu reprezentanții Franței, cu ai Italiei șamd, Italia fiind foarte supărată a spus că se retrage de tot din proiect, e drept că ei mai au un proiect concurent, un fel de frate geamăn a ce avem noi la Măgurele, ei dezvoltă, dar pe o altă tehnologie, proiectul Apolon, și atunci au spus noi ne concentrăm pe acest Apolon și nu mai participăm la acest ERIC european unde era și laserul de la Măgurele. 

Asta a fost o decizie oarecum ciudată a Franței, de ce - firma care a făcut laserul este o firmă franțuzească, e firma Thales, conceputul întreg al laserului de la Măgurele, punerea împreună, realizarea tehnică, este tot o idee franțuzească, a profesorului Mourou, care a luat și Nobelul după aceea, la sfârșitul lui 2018.

Care este miza? - Să pună presiune pe noi.

Dăncilă știa și nu a răspuns

Cine este de vină pentru proasta negociere? - Întrebați-i pe cei care au gestionat lucrurile și în institut și guvernamental. Vorbesc de ministerul Cercetării, de Guvern, în acele vremuri, 2018-2019. Ei știu detaliile, ei știu tensiunile. S-a încercat ceva, doamna Crețu care era comisar atunci a declarat foarte clar: există scrisoarea dânsei împreună cu comisarul Moedas , comisarul care se ocupa de cercetare la vremea respectivă, către guvernul României, doamna Dăncilă era atunci, și nu a primit răspuns. A fost o incapacitate a guvernului...

Aveam timp, ne-am pregătit, s-a dat drumul la o întreagă ofensivă diplomatică care a fost în două etape. Întâi v-am spus, noi am mers pe vechea schemă, cerând să fim membri deplini în acest ERIC. Ne-au spus, nu este cazul, încrederea se capătă greu, se pierde ușor.

Noi ce facem acum într-o manieră închegată și coordonată, încercăm să recăpătăm această încrederea partenerilor. Ei au spus nu, nici nu se pune problema să fiți membri deplini, atunci noi ne-am reajustat poziția ș am avut discuții cu toți factorii implicați și am spus ok, vrem să fim membri observatori, cum este de exemplu acum Germania și s-a adăugat nou Bulgaria. E un statut care ne avantajează, suntem acolo, nu sunt implicații financiare, dar e important acel acolo, suntem acolo, la masa negocierilor. Din păcate, lucrurile au mers greu, pentru că era nevoie de un nou memorandum, și acesta a fost aprobat exact în ziua în care ERIC era și el aprobat.

Cine trebuia să se miște mai repede? - Toate părțile implicate.

Noi decizia de reajustare, deci de a deveni membri fondatori observatori o luasem împreună la sfârșit de octombrie, început de noiembrie. După care trebuia trimise semnalele către Comisie și către parteneri, pe baza acestui memorandum. Memorandumul s-a mișcat foarte greu, am avut și ghinionul schimbării de guvernanță, ministerul s-a spart... Lucrurile sunt gestionate de ministerul Cercetării. 

Pe cei de la Comisia Europeană îi interesează în 2023 când se închide proiectul, atunci vor veni și vor bifa, cu check list, și vor vedea dacă lucrurile au fost făcute exact cum au fost promise. Comisia Europeană a primit o cerere din partea celor patru, fără noi, au încercat și eu fost multe discuții între noi direct cu ei, cu partenerii europeni și cu Comisia, și direct noi cu Comisia, dar, timpul știu că pare că au trecut, și au trecut luni de zile, dar în materie de relații diplomatice și restabilirea încrederii, este puțin. 

Vă spun că se fac toate eforturile, și când vă spun că se fac toate eforturile, recent, premierul a luat o hotărâre, să creeze un grup interministerial coordonat chiar de premier, cu ministerele implicate - Cercetare, Fonduri europene, Afaceri Externe și Finanțe, plus CJ Ilfov și mai multe entități tocmai ca să rezolvăm problema. Asta e o problemă a statului român, coordonarea între entități. Pentru o astfel de campanie e nevoie de coordonare și să avem un țel național comun. 

Deocamdată noi suntem supărați că nu suntem acolo. Este o supărare, dar vă spun, deocamdată noi nu pierdem efectiv nimic. Vom pierde dacă în 2023 nu suntem în ERIC, da. De ce? Pentru că ERIC este o structură de guvernanță comună pentru marile proiecte, care atrage investitori, care coordonează mai bine diversele experimente care se vor face în laboratoare. Și dacă noi atunci nu vom fi în ERIC, va trebui să ne descurcăm de unii singuri, iar știința este o activitate colaborativă. 

Finanțarea nu e o problemă până în 2023. Laserele au fost construite pe fonduri europene, mentenanța e asigurată de fiecare guvern în parte, că suntem în ERIC sau că nu suntem în ERIC. Din 2023, dacă nu suntem în ERIC, avem o problemă, pentru că acel ERIC va atrage țări care sunt interesate să desfășoare experimente în țările ERIC ELI și atunci noi vom fi cumva lăsați pe dinafară, dacă nu cumva, să sperăm, nu va fi cazul, și eu sunt optimist și nu cred că va fi cazul, și atunci va trebui singuri să atragem noi (finanțare - n.r.). Dacă noi nu am avut capacitatea să rămânem în ce trebuia să rămânem, vă dați seama cum ne vom descurca de unii singuri. 

Cum încercăm să-i împăcăm pe italieni și să avem un laser tripartit

O să avem două echipamente pentru fasciculul gamma? - Da și nu. EuroGammaS a livrat 80% din componentele pentru acea sursă gamma, s-a ajuns la rezilierea contractului, și ele trebuie mutate pentru că între timp s-a dat drumul la o nouă licitație, ea a fost câștigată de o firmă americană, care va livra noua sursă gamma. Acum, noi vom avea laserul de mare putere, noua sursă gamma făcută de americani, și ideea este să folosim și vechea sursă gamma (cea livrată de italieni - n.r.) ca un accelerator de electroni dacă nu mă înșel, cei de la Institut vă pot spune. 

Ce căutăm aici este o mișcare de tip win-win, Institutul să se înțeleagă cu EuroGammaS, să dezvoltăm proiectul și cu ajutorul validării de către Comisia Europeană, de fapt să îl îmbunătățim. Deci să avem laser, sursă gamma și un accelerator de electroni. Deci vechea sursă gamma se va transforma într-un accelerator de electroni și se lucrează pentru reconvertirea acestei surse ca accelerator de electroni. Noi, de fapt, dacă reușim, vom avea un experiment îmbunătățit față de proiectul inițial. 

Asta ar însemna să se renunțe la rezilierea contractului cu italienii? - Asta ar însemna să se înțeleagă în plan juridic. Acolo sunt două mari procese, blocarea de către italieni, ei au zis, ok, blocăm totul, și apoi, la o lună, a venit rezilierea contractului. Iar pe lângă aceste două procese mari mai sunt o puzderie de alte mici procese. Noi am câștigat niște procese din acestea mici, dar, referitor la cele mari, nu există nicio hotărâre. Mai mult, nu e niciuna definitivă, deci situația juridică este foarte incertă, să sperăm că știința nu se rezolvă în tribunal și că ne vom înțelege și vom ajunge la o recolaborare și vom avea un laser tripartit. La asta lucrăm acum foarte intens. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate