Ce spun articolele de lege invocate de Iohannis pentru a refuza numirea lui Laufer, Drăghici și Vasilescu

În cele două scrisori adresate premierului Viorica Dăncilă, președintele Klaus Iohannis invocă, pentru a-și motiva refuzul de a-i numi în funcțiile de ministru pe Lia Olguța Vasilescu, Mircea Drăghici și Ilan Laufer, un articol din Constituție și un articol din Legea privind organizarea și funcționarea Guvernului. Șeful statului nu a detaliat însă de ce consideră că propunerile înaintate de Viorica Dăncilă „nu fac dovada îndeplinirii condițiilor de legalitate”.

Este vorba de art. 105 din Constituție și de art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Primul, din Legea fundamentală, se referă la incompatibilități în rândul membrilor Guvernului:

„(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.

(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică”.

Al doilea articol, din Legea 90/2001, este cel care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să pretindă funcție de premier. Articolul prevede: „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare”.

Mai departe, Cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 detaliază conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților și funcțiilor publice. Art. 84 prevede:

„(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:

a) orice alta funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor situaţii prevăzute de Constituţie;

b) o funcţie de reprezentare profesională salarizata în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;

c) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

d) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c);

e) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. c);

f) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

g) calitatea de comerciant persoana fizica;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte”.