Biroul permanent al Senatului ar putea include, luni, pe ordinea de zi a plenului, raportul Comisiei juridice privind solicitarea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul fostului ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, într-un dosar legat de modul în care acesta a angajat o consilieră în perioada mandatului său la Ministerul Sănătăţii.
Comisia juridică din Senat a decis, săptămâna trecută, trimiterea unui raport către Biroul permanent pentru respingerea încuviinţării începerii urmăririi penale în cazul Bodog, urmând ca propunerea să fie votată în plen.
„Asta înseamnă că plenul, ca de fiecare dată, este suveran pe această cerere de efectuare a urmăririi penale, dar în Comisia juridică nu a fost întrunit numărul de voturi pentru un raport favorabil. Titularul cererii de urmărire penală este plenul Senatului. Noi, în Comisia juridică, vom întocmi un raport în care vom explica solicitarea Parchetului, apărarea formată de domnul senator şi faptul că în urma votului au fost întrunite doar două voturi pentru efectuarea urmăririi penale. Raportul va fi depus zilele următoare, pentru a intra în următorul Birou permanent, care probabil va fi luni”, a spus Cazanciuc pe 17 septembrie.
Senatorul Florian Bodog a fost audiat marţea trecută în Comisia juridică. Legat de dosar, el a subliniat că toţi consilierii săi personali au prestat activităţi pentru care au fost remuneraţi.
Procurorul general interimar Bogdan Licu a transmis Senatului, la începutul lunii iulie, cererea DNA de ridicare a imunităţii fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual, într-un dosar legat de modul în care acesta a angajat o consilieră în perioada mandatului său.
Potrivit DNA, „în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018 demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că persoana angajată în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu a luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară”.
Astfel, arată procurorii, consiliera ar fi obţinut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 77.985 de lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul Ministerului Sănătăţii.
Sursa: Agerpres
