Codul de Procedură Penală, readoptat de Comisia Iordache. Cum ar urma să fie făcute perchezițiile și ce se întâmplă cu probele

Data actualizării: Data publicării:
florin iordache inquam octav ganea
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comisia specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache a adoptat, marți, un raport pozitiv la proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, după ce textul s-a întors în Parlament ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Noua formă adoptată în comisie a primit 10 voturi „pentru” și 5 voturi „împotrivă”.

florin iordache 4 - ganea
Florin Iordache, fost ministru al Justiţiei, președintele Comisiei speciale. FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

Prevederile găsite ca fiind neconstituționale de judecătorii CCR au fost fie eliminate, fie reformulate.

De exemplu, la „Condițiile de punere în mișcare sau de exercitare a acțiunii penale”, a fost eliminată expresia „indicii temeinice”, care înlocuise în prima variantă „presupunere rezonabilă” din textul în vigoare. Prin urmare, după modificările de marți, „acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârşit fapta şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”. Solicitarea opoziției de a rămâne forma în vigoare („Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”), a fost respinsă.

Comisia a modificat şi prevederile în ceea ce priveşte condiţiile în care se dispune percheziţia. 

Potrivit formei modificate a articolului 158, cererea formulată de procuror pentru emiterea mandatului de percheziţie domiciliară trebuie să cuprindă:

a) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia, iar dacă sunt indicii temeinice privind existenţa sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descrierea acestor locuri;

b) indicarea probelor ori a indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau cu privire la deţinerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu o infracţiune.

Potrivit articolului 171 referitor la probe reformulat în comisie, obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de probă numai în cauza în care s-a dispus, prin ordonanţă a procurorului sau încheiere a instanţei, predarea şi, respectiv, ridicarea silită a acestora. În măsura în care se constată că obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, după caz, nu au legătură cu cauza în care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia cărora au fost ridicate în termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silită.

Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a declarat că au fost operate toate modificările cerute de CCR. 

„Din punctul de vedere al majorităţii, am operat toate acele modificări pe care CCR le-a făcut, fie că discutăm de eliminarea în cazul articolelor declarate neconstituţionale, fie că discutăm de o reformulare în cazul articolelor asupra cărora CCR a stabilit că trebuie puse în concordanţă cu alte legi sau trebuie puse în concordanţă cu alte decizii ale CCR. Una peste alta. Acest raport al comisiei noastre va ajunge în plenul Senatului săptămâna viitoare, iar peste 2 săptămâni va fi rediscutat în comisie pentru a primi votul final şi în Camera Deputaţilor”, a precizat Iordache.

În legătură cu problema probelor obţinute în timpul percheziţiilor, Iordache a explicat că în timpul percheziţiei pot fi găsite şi alte probe care pot fi folosite.

„Tocmai am modificat şi acel articol 171. Am demonstrat că în timpul unei percheziţii se găsesc şi alte probe, care, fără îndoială, pot fi folosite. Am adus în discuţie şi alte articole. Cu toţii ne dorim să nu îngreunăm ancheta Parchetului şi ne-am dorit cu toţii - şi Putere, şi Opoziţie, că au fost şi amendamente de la Opoziţie acceptate -, ne-am dorit cu toţii nişte prevederi mai clare, astfel încât să nu mai fie oameni nevinovaţi condamnaţi în instanţă pe nişte prevederi neclare”, a adăugat Iordache. 

Pe 12 octombrie, Curtea Constituțională decidea, la capătul a două zile de dezbateri, că 64 din cele 96 de modificări aduse Codului de procedură penală încalcă Legea fundamentală.

În cel mai recent Raport MCV, Comisia Europeană a criticat dur modificările aduse Codului de Procedură Penală și Codului Penal. Recomandarea principală era ca autorităţile din România să reevalueze modificarea Codurilor, mai ales că ea este necesară, având în vedere numeroase decizii ale CCR încă netranspuse în legislaţie.

Una dintre reevaluări se referea la secretizarea completă a datelor legate de anchetă. De asemenea, era recomandată schimbare procedurilor care limitează modul în care pot fi folosite, în cadrul anchetei penale, filmări de pe camere de supraveghere.

Nu în ultimul rând, erau criticate redefinirile propuse la infracțiuni de corupție precum luarea de mita, abuzul în serviciu și expertii atrag atentia că daca unele modificări ar intra în vigoare, practic ar pune România în situația în care și-ar încălca obligațiile pe care și le-a asumat atunci când a aderat la diverse tratate internaționale legate de combaterea corupției.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri