Exclusiv Consilierul prezidențial Marius Lazurca, despre inițiativa strategică în regiune: „Există spațiu de creștere pentru relevanța României”
Marius Lazurca, consilier prezidenţial pentru securitate şi pentru politică externă, a vorbit în exclusivitate la Digi24, despre Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, document care s-a aflat luni pe masa CSAT. „Ambițiile naționale se traduc în general prin proiecție de putere, prin proiecție de influență. Așadar, cu cât ponderea și ambițiile unui stat cresc, cu atât capacitatea de a-și urmări interesele naționale devine mai relevantă. Asta semnalează faptul că România poate astăzi să fie mai ambițioasă decât în trecut”, a subliniat oficialul. Lazurca a amintit și despre lupta României contra dezinformării și a războiului hibrid, alături de aplicabilitatea modelului polonez.
Ce prevede documentul Strategiei Naționale de Apărare a Țării
Strategia de Apărare a Țării și propunerea SAFE s-au aflat luni pe masa CSAT. Întrebat cum comentează deviza „Independență și solidaritate - viziunea României pentru o lume în schimbare”, inscripționată chiar pe coperta documentului aflat în dezbatere publică, Marius Lazurca a subliniat: „Eu cred că această generalizare este puțin exagerată. Noi sigur că am primit în toată această perioadă de transparență decizională multe comentarii cu privire la întregul document. Sunt câteva sute de modificări pe care documentul inițial supus dezbaterii publice le-a absorbit în versiunea sa finală. Ambițiile naționale se traduc în general prin proiecție de putere, prin proiecție de influență. Așadar, cu cât ponderea și ambițiile unui stat cresc, cu atât capacitatea de a-și urmări interesele naționale devine mai relevantă. Asta semnalează faptul că România poate astăzi să fie mai ambițioasă decât în trecut”.
Despre războiul hibrid și dezinformare
Cât despre cel de-al doilea concept al documentului - cel al solidarității - consilierul prezidențial a punctat faptul că „este limpede că România a ajuns la această fază a maturității datorită integrării în NATO, datorită integrării în UE, datorită rețelei foarte dense de parteneriate strategice pe care le-a format de la Revoluția din 89 încoace. Așadar, cei doi termeni independență solidară sunt teme care au crescut împreună, sunt termeni care nu vor fi în niciun fel în acțiunea noastră de securitate sau de acțiune externă disociaţi. Ne vom manifesta independența în mod solidar și vom fi solidari în mod independent”.
Tot în Strategia Națională se discută despre dezinformare, în condițiile în care România a dus în ultima perioadă o luptă acerbă contra dezinformării, după alegerile anulate de anul trecut. La nivel internațional, statele se aliază pentru a lua măsuri ca rețelele sociale să reglementeze mai bine conținutul distribuit.
„România, cred, din nou, că are instrumentele și rețeaua instituțională suficiente pentru a acționa matur în această direcție, iar Strategia Națională de Apărare nu numai că evocă tema, ci și câteva direcții de acțiune pentru a ne apăra inclusiv în acest domeniu. România nu acționează singură în domeniul pe care l-ați evocat, să spunem mai pe larg, al războiului hibrid. Există un dialog nu numai în interiorul Uniunii Europene, ci și în interiorul NATO, despre posibilitatea de a activa împreună instrumentele apărării colective a intereselor noastre, atât ca stat membru în UE, cât și ca stat membru în NATO”.
Cât despre relevanța României în contextul geopolitic actual, acesta „este un termen care reclamă explicații infinite, când este un stat suficient de relevant. Când ne putem mulțumi cu relevanța, cu relevanța dobândită. E limpede că niciun stat nu se declară satisfăcut cu ponderea dobândită, cu relevanța dobândită. Așadar, există spațiu de creștere pentru relevanța României”, este de părere consilierul lui Nicușor Dan.
Modelul polonez
Aducându-i-se în atenție faptul că cel mai mult în zonă se vorbește despre Polonia, despre aspecte care mai degrabă se văd, nu sunt autoimpuse, Marius Lazurca a admis: „E o obiecție justă, pe care o accept ca atare și căreia îi găsesc mai mult decât atât, întreaga utilitate. Polonia este pentru noi un model deopotrivă accesibil și aspirațional. Avem un parteneriat strategic cu Polonia. Nu întâmplător suntem într-un dialog strâns. Nu întâmplător lucrăm la o prezență a președintelui la începutul anului viitor, la Varșovia. Nu întâmplător formatele B9 sau Inițiativa celor Trei Mări sunt atât de relevante pentru noi. Așadar, sigur, e foarte util să ne întrebăm care sunt, care este secretul succesului relativ al prietenilor polonezi, ce ar trebui să facem și noi mai bine. Și găsesc că e foarte pozitiv să ne privim autocritic în oglindă, amintindu-ne de ceea ce fac alții mai bine”.
Editor : C.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
