Crin Antonescu la Digi24: Ar fi foarte bine dacă referendumul ar putea avea loc undeva până la 1 noiembrie

Data publicării:
crin antonescu studio digi24

Cele mai importante declarații:

"Dacă vă referiți la diferențele de păreri în USL pot să garantez acordul. Asta nu este o dispută. Mi se pare important că discutăm acest subiect, chiar dacă nu despre cele mai importante modificări, dar măcar s-a discutat subiectul.

Legat de transparență, lucrările Forumului s-au desfășurat în deplină deschidere, n-a fost responsabilitatea mea, nici a parlamentului, s-au desfășurat în mijlocul societății civile și cu societatea civilă. S-au desfășurat peste 40 de întâlniri și dezbateri.

Ședințele acestei comisii sunt publice, presa are acces integral și cu dreptul de a înregistra, oricine poate solicita prezența la lucrările la acestei comisii, au fost consultate și vor fi în continuare toate instituțiile asupra cărora aceste modificătri se vor resfrânge.

Ar fi foarte bine dacă referendumul ar putea avea loc undeva până la 1 noiembrie, pentru că ne dorim o prezență cât mai mare. Cred că perioada optimă ar fi a doua jumătate a lunii octombrie.

Veți avea timp să mergeți cu regionalizarea atât de repede, într-o lună jumătate, să faceți toate aceste lucruri?

Domnu Dragnea în special, ca lider de proiect, a vorbit de multe ori public. Toate aceste lucruri se desfășoară în paralel, între timp lucrurile nu stau în privința regionalizării, legislației de regionalizare și opțiunilor de regionalizare. Avem o vară, o toamnă, dacă va intra în vigoare Constituția se poate ca după aceea ca pachetul de legi și măsuri legislative să intre în vigoare.

Se poate până la 1 ianuarie? Nu e deloc ușor, dar se poate.

Când vorbim despre familie, matricea ei, aceea este bazată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie

În tot primul capitol de drepturi, libertăți și îndatoriri s-au făcut multe propuneri de revizuire importante. Avem o revizuire masivă a Constituției. Deși revizuit în 2003 la acest capitol Constituția a rămas ca în 1991. Are 22 de ani, în care noi am făcut experiența revenirii la democrație și am constatat că anumite drepturi nu erau în Constituție și ar trebui prevăzute, unele ar trebuie extinse și unele mai bine garantate. Revizuirea Constituției nu e una care îngrădește sau pune în paranteză drepturi, ci le sporește. În acest spirit s-au făcut amendamente, printre care unul, absolut corect, pe care l-am susținut, cel legat de discriminare, de ceea ce trebuie să facă statul împotriva discriminării. Aici, ceea ce nu s-a avut în vedere în 1991, era firesc ca în Constituție să fie inclusă și orientarea sexuală. 

În acest context, colegii au ridicat problema: da, suntem de acord ca orientarea sexuală să fie trecută printre criteriile fundamentale pentru a nu fi discriminat, dar să nu fie interpretată ca ulterior să se ajungă la căsătoriile gay și după aceea la adopții pentru acest cupluri. Cred că nu e preocuparea statului ce orientare și comportament intim trebuie să aibă cetățenii, dar trebuie să fie preocuparea statului să reglementeze drepturile familiei. Când vorbim despre familie, matricea ei, aceea este bazată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Pot exista cupluri care conviețuiesc, împart tot ce au de împărțit, dar nu în forma familiei. Din punctul meu de vedere, parteneriatul familial poate fi o variantă. Premierul, care are o altă părere, a discutat cu colegii săi și cu mine, probabil vor cere să repunem la vot, probabil nu se vor mai întruni două treimi.

Deciziile în Constituţie nu le iau în funcţie de ce spune biserica ortodoxă

Respect biserica, sunt un membru al acestei bsierrici, dar deciziile la Constituţie nu le iau în funcţie de ce spune biserica ortodoxă. Există amendamente ale bisericii cu care nu am fost de acord.

Domnul Cernea a propus ca în articolul care descrie statul în termenii săi fundamentali să conţină şi termenul laic, mi se pare un lucru limpede că statul român e demult laic, şi, fără a ştirbi nimic din lucrarea bisericii nu avem a spune că suntem un stat laic

Va fi prima dată când Constituţia va avea un preambul, care va fi de fapt o declaraţie de iedentitate.

Preambulul ar putea face referire la rolul unor instituţii, biserica sau Casa regală, pentru rolul lor extrem de important în ce înseamnă evoluţia statului

Constituția este un contract fundamental între cetățeni și la baza acestui contract nu poate să stea o superioritate absolută a statului

Când discutăm despre stat ca un instrument în slujba cetățenilor, ca despre o formulă de voință a cetățenilor. Constituția este un contract fundamental între cetățeni și la baza acestui contract nu poate să stea o superioritate absolută a statului. Îți iau impozite ca cetățean, ca firmă, dar eu, stat, îmi reporta la nesfârșit obligațiile și în fond, dacă nu-mi achit obligațiile nu ai ce să-mi faci. Și în sensul acesta s-a admis. Am discutat cu premierul, cred că vom găsi o soluție. Premierul înțelege că un asemenea pas va fi important pentru mediul de afaceri din România.

Am discutat cu premierul, am speranța că vom fi două treimi și dacă nu vom fi vom rata acest prilej. Articolul din constituție trebuie tradus ca să fie operațional în plan juridic. E foarte important să stipulăm acest lucru pentru că legea va trebui să țină cont de ele, nimeni nu este absurd, exact cum discutat la legile retrocedării, statul nu-și poate achita acum toate dările.

Sigur că facem lege, dar acest principiu trebuie trecut pentru prima dată pentru că este foarte corect. Statul, acest guvern, sau oricare altul, nu are alți bani decât pe cei care îi ia de la contribuabili.

Fără PSD nu există două treimi. Deocamdată familia este definită că înțelegerea liber consimțită între un bărbat și o femeie. Cred că dacă se va relua votul și îl putem relua. O înfrângere va suferi înțelesul solid de familie în societatea românească. Deocamdată acest articol e acolo, dacă PSD nu va mai vota nu vom avea două treimi, dar înfrângerea nu va fi a mea ci va fi a contribuabilor care vor fi tratați în continuare ca servitori.

Ne-am gândit să întărim dreptul secretului corespondenței

Dacă avem o suspiciune, am văzut lucruri nefirești în materie de interceptare și publicarea interceptării, ne-am gândit să întărim dreptul secretului corespondenței. L-am extins. În 91 se vorbea de scrisori, telegrame, telefon. Descriem acum și mijlocele electronice, regimul datelor ce se încarcă dintr-un computer și spunem că nu se mai poate face interceptarea decât cu aprobarea unui judecător, instanța competentă, nu orice judecător. Însă e normal să ne gândim și la funcționarii instituțiilor, procurorii nu sunt dușmanii nimănui, decât a infractorilor, trebuie ajutați. Să ne gândim la diversificarea câmpului infracțional, terorism, marea corupție, trafic de droguri și sunt situații de urgență în care procurorul poate să dea pentru maximum 48 de ore acest mandat de ascultare.

Nu putem schimba din mers arhitectura sistemului judiciar, pentru că așa l-am construit. Atunci, în această zonă vor fi mai puține schimbări, dar vor fi. Constituția va prevedea că un judecător va putea fi președinte al Consiliului Suprem al Magistraturii sau vorbim despre articolul ce va identifica pentru prima dată puterea judecătorească

Autoritatea ministrului justiției nu a împiedicat un soi de autonomie a Parchetului, ce s-a consolidat. Există și varianta trecerii procurorilor sub autoritatea CSM.

Îi cuprinde pe procurori, procurorii funcționează în interiorul acestui stat. Nu înțeleg de ce discuția s-a dus imediat la procurori.

Când vom vorbi despre partea politică, conflictul nu a fost între președinte și premier. Cel care iese întărit din din aceeastă revizuire este parlamentul.

Nu îmi aduc aminte dacă nu cumva și reprezentanții opoziției au votat acest articol. Și pentru cine pune astfel problema, să gândim și invers, dacă se întâmplă ca orice parlamentar atunci când este chemat de Parchet, de DNA are obligația și se prezintă, nu înțeleg de ce un reprezentat al parchetului când este chemat la o comisie să nu se prezinte.

Nu putem avea un unic suspect care este întotdeauna parlamentul și un unic îngeraș care este parchetul

Nu văd cum din start să refuzăm acest principiu. S-ar putea la un moment dat să fie nevoe de clarificări din partea unei intituții.

Nu are nimic cu sperația putrerilor în stat. Nu avem același sens al termenului „a audia”. Dacă o comisie cheamă pe reprezentnații parchetelor, nu-i cheamă să ia din atribuții.

Aceste parchete, înalte curți, curți constituționale nu sunt date de Dumnezeu, sunt niște oameni numiți din zona parlamentului și a președinției. Articolul lui Chiuariu este o expresie a controlului cetățenilor.

Eu mă gândesc că orice judecător al Curții Constituționale nu va putea spune altceva decât că eventual un articol sau altul încalcă limitele revizuirii. Altfel nu poate să cenzureze. Eu pornesc de la prezumția de nevinovăție și normalitate. Vom vedea ce va spune Curtea, nu cred că avem o problemă legată de modul de desfășurare a lucrărilor comisiei. Deciziile au fost luate cu un consens foarte mare, divergențele, pledoariile au fost mai degrabă în interiorul majorității, uneori între oameni din același partid.

Alegeri 2014, candidaturi separte la europarlamentare pentru PSD și PNL

- Vom fi, nu știu dacă adversari, vom fi împreună. Vom avea un guvern care va trebui să continue, vom lucra împreună. Vom avea o răspundere comună, un program comun după alegeri, niște lucruri pe care împreună le vom susține, iar șansa pe care cred că o avem de a nu ne încăiera este că în vreme ce PSD își cheamă la vot electoratul de stânga, competiția noastră nu e cu PSD ci este în zona de dreapta. Nu cu PSD am competiția ca liberal la europarlamentare.

Contracandidatul la prezidențiale

„Poate să fie orice candidat, eu nu cred că un candidat USL, adică eu, voi avea o misiune ușoară în noiembrie 2014. Că lucrurile astăzi par a fi foarte simple pentru candidatul USL, că victoria pare a se produce din primul tur este una, mai avem un an și jumătate, se vor acumula și dificultăți, se acumulează oricum dezamăgiri pentru că oricât de bine ar fi situația României nu va putea fi toaă lumea mulțumită în chip rațional. Ce pot eu să spun este că suntem pregătiți cu un proiect de țară care să fie complementar și cu proiectul de guvernare. Că eu mă îndoiesc că un candidat din partea actualei opoziții aer putea fi unul dintre simbolurile regimului Băsescu asta e părerea mea sinceră și personală.

Traian Băsescu și-a exprimat sprijinul pentru Mișcarea Populară

Nu e în regulă, nu e normal, dar asta e. Pentru că românii au dat votul domnului Băsescu pentru a-i reprezenta pe toți și nu pentru a construi sau deconstrui mici familii și coterii politice.

După 2014, PNL va concura cu formațiuni conduse de Traian Băsescu în zona dreptei?

Este posibil, dar cred că nu va fi deloc o luptă spectaculoasă, echilibrată. Va fi o luptă fără istoric. După 2014, și pentru multă vreme, PNL va fi singurul partid semnificativ de dreapta din România.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri