Video Cristian Diaconescu, despre „bomba nucleară europeană”: „Nu-mi închipuiam vreodată că o să ajungem să vorbim în acești termeni”
Cristian Diaconescu a comentat, la Digi24, declarațiile cancelarului german Friedrich Merz despre ideea „bombei nucleare europene”, adică o apărare nucleară comună cu Franța, la care se adaugă și dorința Poloniei pentru un arsenal atomic propriu. Fostul ministru a spus că, teoretic, Franța ar putea să acopere încă un stat cu arsenalul nuclear, însă acesta a fost gândit de la început doar pentru propria apărare. De asemenea, Diaconescu a afirmat că „pentru nimeni nu e clar, pornind de la astfel de teme, cât de departe se poate ajunge”.
Friedrich Merz a afirmat la conferința de securitate de la Munchen că poartă discuții cu Emmanuel Macron pentru o descurajare nucleară europeană, o „umbrelă” franco-germană. În plus, și Polonia a vorbit despre un proiect nuclear propriu. Referitor la acest subiect, Cristian Diaconescu a spus că până în prezent Franța deține în jur de 300 de capete nucleare, dar această înzestrare a fost dedicată strict apărării naționale.
„În primul rând, permiteți-mi o evaluare personală. Nu îmi închipuiam vreodată că o să ajungem să gândim în acești termeni. [...] Se pare că, militar, Franța ar mai putea acoperi (cu umbrela sa nucleară, n.r.) încă un stat. Marea Britanie, cea de-a doua deținătoare de arme nucleare din punct de vedere al tehnologiilor, este strâns legată tehnologic de suportul american. Statele Unite și Federația Rusă dețin cam 5.000 de capete nucleare. Evident, această problemă s-a discutat pe coridor, acolo, la o cafea, despre Consiliul de Securitate European, format cam din 12 state puternice, și discuțiile s-au oprit acolo. S-a discutat despre un proiect privind tehnologiile legate de metalele rare între Statele Unite și Europa. Deci, sunt subiecte foarte complicate”, a afirmat Cristian Diaconescu la Digi24.
„Cândva în anul 2007, Vladimir Putin și-a schimbat cu totul atitudinea politică, discursul și a spus ceva care în acel moment a fost perceput cam la fel ca și alte discursuri categorice, cu o schimbare fundamentală de politică. Practic, noi, marile puteri deținătoare de arme nucleare, să ne împărțim sferele de influență. După care, i s-a adresat lui John McCain: «Am greșit cu ceva?». În 2008, la summitul NATO de la București a blocat Ucraina și Georgia în parcursul pentru aderarea la NATO.
„Pentru nimeni nu e clar, pornind de la astfel de teme, cât de departe se poate ajunge”
Ucraina a renunțat la Budapesta, în 1994, la arma nucleară. Ulterior, este atacată convențional de un stat nuclear. De ce nu are arma nucleară? Ca elementul de descurajare să fie oarecum în echilibru cu cel al agresorului? Deci se discută acum de arma nucleară de o manieră cum, repet, o lume întreagă nu a fost obișnuită până acum”, a adăugat acesta.
Întrebat dacă România este pentru sau împotriva unei armate europene, ori a unei umbrele nucleare europene, Diaconescu a spus că de-a lungul timpului „au fost lăsate deschise canale de discuție, pentru a avea posibilitatea ca noi să fim la masă, să fim în camera în care se discută despre aceste aspecte. Cu cât este mai mare nivelul, cu atât discuția este mult mai asertivă. Acesta este în acest moment dezideratul. De ce spun asta? Pentru nimeni nu e clar, pornind de la astfel de teme, cât de departe se poate ajunge. Faptul că Germania, în acest moment, contemplă o astfel de dezvoltare, ne arată direcția, cel puțin retorică, în care marile puteri se îndreaptă, deci nu spre reconfigurarea lumii din care am venit, ci spre o altă lume”.
Despre faptul că Polonia ar dori arme nucleare și o eventuală reacție a Rusiei, fostul ministru a afirmat că Moscova ar muta arsenal nuclear în apropiere. „E o chestiune de gestică și de descurajare. Pur și simplu sunt o serie de elemente. Dacă mâine cu Moldova se întâmplă ceva, România ar avea cu Federația Rusă o frontieră cu Rusia, a doua după Finlanda. Și hai să gândim în acei termeni. Și ca să nu gândim în acei termeni, nu trebuie să ajungem în acea situație”, a conchis Cristian Diaconescu.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
