Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit, luni la Palatul Cotroceni, de la ora 14.00. Pe agenda ședinței s-au aflat atât Strategia Naţională de Apărare a Ţării, cât și prevenirea traficului şi consumului de droguri.
ACTUALIZARE 18:16 Ședinșa CSAT s-a încheiat în jurul orelor 18:00.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei au fost incluse subiecte referitoare la Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025 - 2030, Analiza Strategică a Apărării şi Raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute la nivel naţional, în primele şapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri, risc la adresa siguranţei naţionale în România.
Totodată, a fost luată în discuţie şi evaluarea privind riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa României prognozate pentru anul 2026, Raportul consolidat privind participarea României la Exerciţiul NATO de management al crizelor "CMX-25".
Citește și
Concluziile ședinței CSAT: Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare
Din concluziile CSAT
- Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict arma de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională
- A fost aprobată lista proiectelor incluse în SAFE. România va primi 16,6 miliarde euro. 75% din bani vor fi folosiți pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. 25% din bani vor merge pentru autostrăzile Pașcani - Siret și Pașcani - Ungheni, părți din A7 și A8.
- La finalul săptămânii, Guvernul trimite la Bruxelles documentele finale din SAFE. În luna ianuarie, Comisia Europeană va aproba planurile naționale trimise de statele membre. Până în 2030 banii din SAFE trebuie cheltuiți.
ȘTIREA INIȚIALĂ Administrația Prezidențială a transmis că, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:
- Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030;
- Analiza Strategică a Apărării;
- Raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute la nivel național, în primele șapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea și combatere traficului și consumului de droguri, risc la adresa siguranței naționale în România;
- Evaluare privind riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa României, prognozate pentru anul 2026;
- Raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
La CSAT vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, mai transmite sursa citată.
Administraţia Prezidenţială a anunţat, sâmbătă, că a primit mai multe propuneri de îmbunătăţire a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, după punerea acesteia în dezbatere publică, unele dintre ele fiind integrate în document. Strategia urmează să fie dezbătută şi aprobată luni, în CSAT, urmând ca săptămâna viitoare să fie prezentată Parlamentului.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat joi, că în şedinţa de Guvern s-a făcut un pas obligatoriu, necesar pentru a asigura cadrul legal punerii în aplicare al instrumentului SAFE, el arătând că urmează prezentarea în CSAT a listei de investiţii, iar până la finalul lunii mai 2026 se vor semna contractele.
Pe 12 noiembrie, Nicușor Dan a prezentat într-o conferință de presă Strategia Națională de Apărare a Țării, despre care a spus că are la bază conceptul de „independență solidară” și include două prevederi majore, combaterea corupției și a războiului hibrid.
„Pe de o parte acțiunile statului român să fie în sensul unei identități și să apere interesele României și, pe de altă parte, să păstreze angajamentele și parteneriatele internaționale”, a explicat șeful statului.
În aceeași zi, Administrația Prezidențială a publicat documentul Strategia Naţională de Apărare a Țării pentru perioada 2025 - 2030.
Ultima ședință a CSAT s-a desfășurat pe 25 septembrie, când a fost completat cadrul metodologic de aplicare a legislației privind doborârea dronelor și avioanelor militare cu pilot care încalcă spațiul aviatic european. Astfel, CSAT a decis atunci că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile la decizia ministrului Apărării. Autoritățile vor actualiza lista cu obiectivele care trebuie protejate.
Editor : Ana Petrescu