CSM acuză Coaliția de afectarea independenței CCR privind pensiile magistraților. Kelemen Hunor clarifică afirmațiile sale
CSM acuză un „incident inacceptabil şi fără precedent”, referindu-se la o presupusă afectare a independenței CCR, într-un comunicat transmis după afirmațiile lui Kelemen Hunor, care a spus că guvernanții s-au consultat cu magistrații de la „Curte” înainte de a adopta proiectul de lege privind diminuarea pensiilor magistraților și de a-l trimite la CCR. Într-o reacție în exclusivitate pentru Digi24.ro, liderul UDMR a clarificat declarația sa de la Jurnalul de Seară de la Digi24, spunând că s-a referit la Înalta Curte de Casație și Justiție și nu la Curtea Constituțională.
CSM a înaintat o poziție marți, după declarațiile lui Kelemen Hunor de luni seară, de la Digi24:
„Declaraţiile formulate de către unul dintre liderii coaliţiei de guvernare, domnul Kelemen Hunor, într-o emisiune televizată din data de 27 octombrie 2025, referitoare la un demers fără precedent de consultare prealabilă a Curţii Constituţionale, de către factorul politic, cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a determinat Consiliul să adopte o poziţie instituţională imperios necesară.
Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Preşedintelui Curţii Constituţionale şi Prim-ministrului Guvernului României solicitând să se comunice:
- cine a inițiat acest demers;
- care este procedura în cadrul căreia a fost realizată o astfel de consultare și temeiul legal al acesteia;
- forma proiectului care a constituit obiectul consultării;
- persoanele care au participat la aceasta.
Gravitatea excepţională a situaţiei prezentate legitimează Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite informaţiile necesare referitoare la acest incident inacceptabil şi fără precedent, care creează premisele încălcării echilibrului constituţional între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că este necesar a fi asumate consecinţele inerente unui astfel de demers deosebit de grav, care afectează independenţa Curţii Constituţionale, element fundamental al statului de drept, şi transformă jurisdicţia constituţională într-un consultant la dispoziţia Guvernului, contrar ordinii constituţionale, plasând totodată puterea judecătorească pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate inadmisibilă într-o societate democratică.
De altfel, dispoziţiile imperative ale art. 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevăd în mod clar că judecătorii acesteia au obligația să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate, să nu dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale și să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei funcţiei lor”.
Ulterior, Kelemen Hunor a clarificat, marți, pentru Digi24.ro, declarațiile făcute luni seară, spunând că „la Înalta Curte m-am referit. Asta era ideea”. „Noi, la ședința de coaliție, nu suntem toți membri în Executiv. Am fost informați că au fost consultări cu magistrații, la Înalta Curte și la CSM. Asta a fost discuția în Coaliție și la asta m-am referit eu”, a mai spus acesta.
Președintele ÎCCJ, Lia Savonea, a reacționat la declarațiile lui Kelemen, afirmând că instituția pe care o prezidează nu este „consilierul legislativ” al Guvernului sau al Parlamentului.
Kelemen Hunor a afirmat, luni la Digi24, că, înainte de a fi adoptat, proiectul privind reforma pensiilor speciale a fost trimis şi la Curtea supremă, „pentru analiză”.
„În momentul în care a fost proiectul pe agenda coaliţiei şi după aceea a fost pe agenda Guvernului şi a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta propusă de Guvern, cu creşterea vârstei de pensionare, mă rog, vechimea la 35 de ani, 70 la sută din venitul net pensia şi perioada de tranziţie de 10 ani. Într-adevăr, a existat o discuţie să fie de 15 ani, dar Guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a pus 10 ani.
Şi la consultările cu magistraţii a fost tot 10 ani. În Parlament, nimeni n-a avut amendament de 15 ani la perioada de tranziţie. Apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat la Curtea Constituţională”, a declarat președintele UDMR, luni la Digi24.
Declarația liderului UDMR:
Editor : Alexandru Costea | Andreea Ghiorghe
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
