CTP, lecție de istorie pentru Tăriceanu: „D-aia s-a făcut Unirea!”

Data actualizării: Data publicării:
ctp-de-unirea-principatelor

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu i-a oferit președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, o lecție de istorie, după discursul acestuia cu ocazia Unirii Principatelor Române. „Fake news cu istoria. Asta a făcut domnul Tăriceanu”, a spus jurnalistul, amintind contextul istoric în care s-a făcut Unirea de la 1859.

Fiecare a aniversat în felul lui” 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, a spus Cristian Tudor Popescu, adăugând că l-a interesat în mod special „felul în care domnul Tăriceanu, președintele Senatului, a înțeles să marcheze această zi”.

Am discutat în emisiunea de săptămâna trecută cu domnul Prelipceanu despre fake news și ați lansat după aceea, salutar, o discuție amplă, aplicată, despre fake news. O să vă propun o temă de fake news pe care n-ați abordat-o până acum: fake news cu istoria. Asta a făcut domnul Tăriceanu, cu tupeul, ca să nu-i spun nerușinarea, care l-au caracterizat dintotdeauna. Ce spune domnul Tăriceanu, de ziua... n-am să-i spun Micii Uniri niciodată! Este o prostie! E mai mult decât un fake news, e o prostie să numești Mica Unire. Cu ce e mai mică decât cea din 1918? Aceasta ar fi putut să aibă loc fără cea din 1859? La ce se unea? Corect ea trebuie numită prima unire și cealaltă a doua unire sau cu alt termen, dacă unirea e văzută ca ceva unic și irepetabil. Ce spune domnul acesta?! Spune așa: atunci, Europa, deși sfidată, prin alegerea lui Cuza atât în Moldova cât și în Țara Românească, avea o impresie bună despre România, pentru că înaintașii noștri nu-și vorbeau de rău țara, nu aveau decât discursuri patriotice, singurul discurs pe care înaintașii noștri îl exportau în Europa era patriotismul, independență și unitate. D-aia s-a făcut Unirea! Pentru că patrioții români vorbeau frumos de România, toți!, și erau simpatici vestului. Fenomenal!”, a spus jurnalistul.

El a adăugat că „singura cale de a lupta împotriva fake news-ului este să-l spinteci și să vezi ce este înăuntru, pentru asta trebuie să ai niște reflexe ca să-ți dai seama când ai de-a face cu un fake news, o primă tresărire”.

Eu am avut-o pentru că știu suficient de bine istoria românilor și a României ca să-mi dau seama de enormitățile pronunțate de președintele Senatului. Dar și dacă nu aveai aceste cunoștințe puteai să ai o reacție de igienă mentală. Cum adică, politica la nivel european a marilor puteri în raport cu micile țări din Balcani se face pe bază de simpatie, că le plăcea de mutrele noastre, că vorbeam frumos de România? I-am impresionat, dom'le, la impresie artistică am dat bine! Și d-aia s-a făcut Unirea, nu? Parcă din tot ce am mai învățat și eu nu e așa! În politică funcționează interesele, nu că ești simpatic”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.

Deci nici vorbă de vreo unitate, comuniune și frățietate prounionistă în Moldova și Țara Românească. Dimpotrivă! Au existat obstacole majore, puse de către români. Partida antiunionistă din Moldova era foarte puternică, a și reușit să câștige alegerile, în frunte cu celebrul Caimacan Vogoride. În primă fază a câștigat alegerile împotriva unioniștilor, s-a dovedit că le-a falsificat, le-a furat. Firește că unioniștii au protestat la marile puteri fraudarea alegerilor”, a mai povestit jurnalistul.

El a amintit că oameni politici importanți precum Roznovanu, Miclescu, Istrati, Negruzzi „erau stataliști, doreau refacerea Moldovei lui Ștefan cel Mare, nu unirea cu România. Iacătă unde erau patrioții absoluți în sensul României a domnului Tăriceanu.”

Ceea ce istoria ne arată cu date precise este că această Unire nu ar fi putut avea loc fără Franța. Această unire a fost posibilă datorită împăratului Napoleon al III-lea, care a intervenit direct la regina Victoria, pentru ca în ecuația geopolitică complicată cu Austria și Turcia, stăpânind Transilvania și Țările Române, nu erau interesate de unire. Dar Franța a presat foarte puternic. De ce, pentru că erau simpatici românii? Mulți care se duceau la Paris și făceau propagandă pentru România, pentru Unire, nu o făceau pe vorbe frumoase și nu oratoria lor, pe bani grei. Brătianu, un patriot adevărat, și-a vândut moșia – era nevestei – a vândut o moșie considerabilă pentru a finanța propaganda de la Paris. Dar, dincolo de propagandă, Franța avea nevoie aici de un bastion, pentru a sta în coasta Rusiei și pentru a contracara ideea imperială a Austriei, a Austro-Ungariei după aceea. De aceea Franța a sprijinit din toate puterile”, a completat Cristian Tudor Popescu.

Apoi, știu oare românii că după alegera lui Cuza, care a însemnat o uniunea personală, politic n-a însemnat nimic. Sigur că această alegere s-a produs și prin presiunea maselor, la București mai ales, unde toată lumea era într-o unanimitate... nu! Conservatorii, care erau majoritari în Adunarea Legislativă, nu-l doreau pe Cuza. Și liberalii au adus 30.000 de oameni la poartă, în dealul Mitropoliei ca să preseze alegerea lui Cuza. Apoi, după alegerea lui Cuza, în 15 aprilie, are loc o revoltă în toată regula, la Iași, în care aproape o mie de oameni sunt lansați de partida anti-unionistă, cu complicitatea turcilor, a Rusiei și Austriei pentru a se reveni la separația de dinainte din 1859. Mor oameni, armata trage în demonstranți, mor și soldați. A fost sângeros. Uite unde era dorința de unitate la toți românii patrioți!”, a mai spus jurnalistul.

La intervenția jurnalistului Tudor Mușat, care a spus că discursul lui Călin Popescu Tăriceanu se putea încheia cu „atenție, doamna Macovei, nu mai vorbiți în Parlamentul European”, Cristian Tudor Popescu a spus că este o sintetizare perfectă.

Era un mesaj anti-Macovei, ca s-o folosim ca emblemă. Iată ce face acest om. Ca să-și livreze mesajul lui și nu numai anti-Macovei, ci oricine, fie la Bruxelles, fie în România, care îl contestă pe Tăriceanu, pe Dragnea și Guvernul Dăncilă, ăsta nu e patriot, e vândut, e anti-român. Dacă era cu Macovei și cu ăștia plătiți de Soros nu se făcea Unirea, asta ne spune domnul Tăriceanu, mințind cu nerușinare. Încondeind istoria, scoțând-o la vopsea. Unirea a fost dorința majorității românilor din Moldova și Țara Româneacă, dar fără conjunctura europeană și fără puterile occidentale progresiste, fără Franța, fără Prusia, fără Rusia, care a trecut de partea uniunii, fără Anglia, care la un moment dat a stopat sprijinul ei pentru Imperiul Otoman, fără aceste atitudini ale marilor puteri, Austria și Turcia au presat vreme de aproape un an armata moldoveano-munteană, care a stat la Florești, mobilizată de Cuza, pregătită de orice. Credeți că era o problemă să intre din nou trupele străine ca la 1848 și să spulbere totul? De ce nu s-a întâmplat? Pentru că nu au vrut anumite puteri europene, așa arată istoria. Dacă vrei să nu fii analfabet funcțional în legătură cu istoria țării tale, dar în schimb să fii patriot!”, a concluzionat jurnalistul.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri