CULTURA POLITICĂ. Monica Busuioc, lingvist: Ar trebui ca persoanele publice să dea un examen la limba română

Data publicării:
monica busuioc

Politicienii ar trebui să dea un examen la limba română, partidele ar trebui să trimită în Parlament persoane care să știe să se exprime corect, iar în liceu ar trebui să se facă ore de gramatică și scriere. Sunt câteva din soluțiile pe care lingvistul Monica Busuioc și filologul Adrian Papahagi le văd pentru a combate un fenomen îngrijorător: greșelile gramaticale tind să devină normă, din cauză că sunt perpetuate de persoane publice.

Emisiunea „Cultura politică” de la Digi24 a dezbătut, joi, greșelile de exprimare, de gramatică sau de ortografie, tot mai frecvente, pe care le fac politicienii, miniștrii, persoanele publice sau care apar frecvent la televizor.

De ce se fac aceste greșeli și cum pot fi ele combătute sunt întrebările la care au încercat să răspundă Monica Busuioc, șefa Secției de Lexicologie aInstitutului de Lingvistică al Academiei Române,și politicianul Adrian Papahagi, doctor în filologie.

Citiți și: Gramatica instituţiilor publice: Erorile din comunicatele de presă, la ordinea zilei

Monica Busuioc consideră fenomenul „îngrijorător”: din ce în ce mai mult, oamenii nu mai ştiu ştiu să scrie, dar nici să vorbească. „Sunt nişte greşeli clasice, care se perpetuează, pentru că se pare că nu se învaţă în şcoală. Lucrurile astea, de fapt, se perpetuează de la clasa primară, apoi la liceu şi după aceea la facultate”, observă lingvistul.

Ea a amintit că institutul la care lucrează face o monitorizare a greşelilor de la posturile de radio şi televiziune, dar în general nu se ține cont de recomandări.

Examen la limba română pentru politicieni

Monica Busuioc propune un remediu: „Ar trebui, când e vorba de persoane publice, să se dea un examen de limba română. Scris, poate şi oral. Lucruri elementare. Sunt persoane publice, ne reprezintă în aceste foruri, cele mai înalte din statul român şi constăm că vorbesc neîngrijit”, argumentează lingvistul.

Ea enumeră și cele mai frecvente greșeli de limbă: Cele de natură semantică sunt mai puţine, cum ar fi pleonasmele. Dar cele de natură gramaticală sunt enorme. Este vorba de o lipsă de acord între subiect şi predicat, de acord între subiectul multiplu şi predicat, confuzii de conjugări: mi-ar place. A plăcea este verb de conjugarea a II-a, printre puţinele care au mai rămas. Se ştie că acest mod, condiţional-optativ, se formează cu infinitivul, arată Monica Busuioc.

Celebrul „care”. Acest pronume relativ a fost, până în secolul al XIX-lea, flexionar. Era „care”, „carea”, „cari”, „carele”. În secolul XX s-a renunţat şi s-a format o formă unică şi este numai „care”.  Acest „care” are formă de genitiv-dativ  („căruia”)  şi acuzativ (cu prepoziţia „pe”). „Această prepoziţie nu o mai pune nimeni. Am constat chiar la persoane sus-puse”, a menționat Monica Busuioc . Ea admite că această greşeală de limbaj s-ar putea impune ca normă. „Dacă greşelile sunt din ce în ce mai folosite, la început din neştiinţă, apoi în cercuri mult mai largi, se propagă şi lumea nici nu mai ştie cum se zice”, explică lingvistul.

A. Papahagi: Proasta cunoaștere a limbii e lipsă de patriotism

Și filologul Adrian Papahagi este de  părere că abandonarea lui „pe” de la acuzativul lui „care” va deveni normă, ca în toate limbile romanice.

„Însă ce este înfiorător este lexicul extrem de redus al politicienilor noștri, care arată o deficiență culturală majoră, arată că practic oamenii aceștia n-au prea citit nimic la viața lor”, arată proaspătul demisionar din PDL.

El spune că un rău și mai mare este recurgerea la limbajul de lemn, ca în cazul polițistului rutier pentru care un șofer nu este șofer, ci „conducător auto”, nu conduce beat, ci „sub influența băuturilor alcoolice”.

„Aș acuza mai ales lipsa de patriotism pe care o denotă proasta cunoaștere a limbii naționale”, a declarat Adrian Papahagi.

El atrage atenția și asupra faptului că s-a impus tot mai mult ideea că limba are un scop utilitar. „Nu e doar un instrument! Cum spunea Bertolt Brecht, e destul să-ți freci burta și lumea va înțelege că ți-e foame, nu e nevoie să explici în cuvinte alese. Limba înseamă identitate, cultură, gândire, univers interior și este capacitatea de a gândi realitatea pe care o vedem. O deficiență lingvistică este o deficiență culturală, intelectuală și până la urmă chiar și o deficiență de patriotism”, a conchis Adrian Papahagi.

Este o lipsă de cultură. Este adevărat că în spatele acestei exprimări sărace sau greșite este clar că oamenii aceia au citit mai puțin”, recunoaște și Monica Busuioc, care pledează pentru lecții în care oamenii să învețe cum să se exprime. „De multe ori, la un om care este avizat și care știe să vorbească, chiar dacă „îi scapă”, în momentul următor se corectează”, argumentează ea.

„Deci, este lipsa de educație, de la grădiniță începând, de la școală, examenele se dau cum se dau...cred că ar trebui în liceu să se mai facă puțină gramatică și de scriere”, insistă lingvistul.

Formele de plural se mai schimbă, acordul niciodată

„Formele de plural s-au schimbat de-a lungul timpului, dar acordul totdeauna a fost respectat. Niciodată nu s-a scris și nu se va scrie „petrece-ți”. Asta denotă clar o lipsă de informație și de cultură. Sunt greșeli care sunt admisibile, pe care poți să le scuzi, s-a întâmplat ca o formă greșită de plural să fie acceptată după două-trei generații. Dar în momentul în care nu pui cratima, n-o pui unde trebuie, în momentul în care nu faci acordul, nu mai există!”, subliniază Monica Busuioc.

Ea este de părere că aceste greșeli făcute de oamenii publici ar trebui mediatizat mai des, „că poate de rușine, de jenă oamenii vor începe să-și controleze exprimarea”.

Lingvistul arată și care este pericolul perpetuării unor modele greșite: „În momentul în care sunt persoane publice, apar la televizor, îi vede lumea, dup-aia poate să se spună: uite-te, așa se vorbește la televizor, toată lumea zice am auzit la televizor, am văzut la televizor”. 

Despre influența nefastă a politicienilor și a persoanelor publice a vorbit și Adrian Papahagi, care a amintit de un caz notoriu: Ceaușescu. Acesta a făcut ca oamenii sub un anumit nivel de educație să spună de exemplu „prevederi” (accent pe a doua silabă) în loc de „prevederi” (cu accent pe a treia silabă).

Excesul de neologisme

În opinia filologului, există alte lucruri, mai grave – excesul de neologisme, care face ca româna, o limbă destul de permisivă, să devină o „limbă bastardă”.

„Am văzut „riboane” în loc de benzi, am văzut „a aplica” în loc de „a candida”„suport” în loc de „sprijin” - toate aceste anglicisme sunt ilegitime în limba română”, a exemplificat Adrian Papahagi.

„Cred că încet-încet, din cauza unei inculturi galopante, din cauza scăderii nivelului școlar, limba devine tot mai permisivă într-un sens prost, dincolo de evoluțiile naturale. Româna are, într-adevăr, pluraluri încă nestabilite, datorită neololgismelor, (...) dar unele lucruri sunt într-adevăr inadmisibile și acolo trebuie să avem o poziție normativă”, crede filologul.

Pe de altă parte, există și niște explicații sociologice: „Dacă modelul politicianului român a ajuns cel cu bacalaureatul la 34 de ani, eventual la liceul Bolintineanu, ca Vanghelie, nu e de mirare că mâine toată lumea va vorbi așa. Dacă nivelul de colocvialitate a ajuns cel al lui Mircea Badea, adică o vorbire pur și simplu de spatele blocului, nu e de mirare că tinerele generații vor imita acest grai de pițipoance și de șmecheri de cartier. (...) Câtă vreme televiziunea ne bagă în fața ochilor în mod violent personaje de teapa lui Gigi Becali acestea vor fi modelele, inclusiv lingvistice”, avertizează Adrian Papahagi.

Întrebat dacă n-au și partidele o responsabilitate de a nu mai promova astfel de oameni, Adrian Papahagi a fost absolut de acord și a spus că își dorește ca Mișcarea Populară - în care s-a înscris recent - să își stabilească niște criterii de selecție a oamenilor.

„Poate că și partidele trebuie să trimită în parlament oameni care să știe să vorbească limba română”, a punctat și Monica Busuioc.

Urmăriți în materialele video atașate discuțiile din emisiunea „Cultura politică”

Citiți și: Reprezentarea grafică a declarației lui Crin Antonescu. Conține o propoziție principală și 16 subordonate

A. Papahagi, la Digi24: Am identificat în teza prim-ministrului un nou plagiat


Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri