Cum se negociază Constituția în USL. C Antonescu: „Nu am căzut de acord asupra tuturor articolelor”
Cât despre adoptarea Constituţiei de către alegători, actuala majoritate parlamentară a coborât pragul de validare a referendumului de la jumătate plus unu la 30% din numărul celor înscrişi în listele electorale permanente.
Președintele Senatului, Crin Antonescu, a explicat, la Digi24, care sunt acele puncte la care s-a ajuns la un acord în interiorul USL și cum lucrările comisiei parlamentare care elaborează proiectul de Constituției. Liderul liberalilor este șeful acestei comisii.
„În privința acordului politic din cadrul USL, sunt foarte multe articole, foarte multe amendamente de modificare. Nu am căzut de acord asupra tuturor, dar avem un acord fundamental care se păstrează și care a fost anunțat, în principiu, încă dinainte de alegeri. Modificarea Constituției este un obiectiv politic și legislativ pe care noi l-am anunțat. Alegătorii au votat în această privință”, a precizat Crin Antonescu.
Rolul președintelui și desemnarea primului ministru
„S-a discutat și s-a speculat foarte mult privitor la o pretinsă suprimare a prerogativelor președintelui. S-a vorbit chiar cu un termen dur despre castrarea președintelui sub aspectul prerogativelor. Nu-i nicidecum adevărat. Prin aceste clarificări, noi nu facem altceva decât să formulăm explicit interpretarea pe care noi am dat chiar actualei Constituții. În raportul președinte – Parlament, decisiv este faptul că o majortitate parlamentară impune un prim-ministru. După alegeri, președintele poate interveni subiectiv, desemnând pe orice cetățean din țara asta drept prim-ministru, ignorând rezultatul alegerilor”.
„Atunci când vorbim despre remanieri, resposabilitatea alegerii persoanei care să fie ministru în locul celui înlocuit revine premierului și Parlamentului. Nu președintelui, care nu are răspunderea conducerii Guvernului și nu are vreo cenzură de exercitat decât din punctul de vedere al legalității asupra acestei numiri”
Reprezentarea României la Consiliul European
„La Consiliul European, atâta timp cât e vorba de teme care în Constituția României sunt zone de decizie ale Guvernului, sub controlul Parlamentului, România este reprezentată de primul ministru. Va fi reprezentată de președinte atunci când este vorba de politica externă sau de securitate a Uniunii Europene”.
Mandatul președintelui va fi de patru ani
„Chiar eu am propus la mandatul președintelui să fie de patru ani și am făcut acest lucru pentru că, pe de-o parte socotesc că un mandat de patru ani este suficient pentru orice tip de program prezidențial, iar pe de altă parte, pentru a putea stabili o cadență de alternanță, pentru a separa definitiv alegerile parlamentare de alegerile prezidențiale”
Dizolvarea Parlamentului se va face mai ușor
„Pe fond, rămâne aceeași regulă care operează în orice democrație. În momentul în care Parlamentul nu mai poate genera o majoritate certă și susține un guvern care să îndeplinească puterile executive, se recurge la alegeri anticipate. Problema e că în actuala Constituție existau prea multe etape și o durată mult prea lungă. Urmărim o formulă care să constate în 30 de zile, dacă este cazul, că nu se poate alcătui o majoritate, și în aceste condiții să fie dizolvat”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
