Declaraţii la Cotroceni. Traian Băsescu sugerează că va accepta propunerile premierului pentru şefia Parchetelor

MG 4691

La observaţia reporterului potrivit căreia Victor Ponta spunea că preşedintele va respinge propunerile făcute de actuala putere, chiar dacă ministrul Justiţiei i-ar propune pe Sfinţii Petru şi Pavel, şeful statului a dat asigurări că îşi dă seama ce înseamnă să ai 21 de posturi vacante la conducerea unor instituţii atât de importante din sistemul judiciar.

Răspunzând unei alte întrebări, preşedintele a spus că toate persoanele propuse de ministrul interimar al Justiţiei pentru şefia parchetelor sunt persoane competente profesional. El a amintit de Tiberiu Niţu - propus la conducerea Parchetului General şi de fostul ministru Mona Pivniceru, dar respins de preşedinte -, explicând că atunci nu l-a respins din cauza lipsei de competenţă a persoanei în cauză, ci a respins procedura prin care fuseseră desemnaţi procurorii pentru şefia DNA şi a Ministerului Public.

Propunerile făcute de Victor Ponta „nu-mi dau motive să cred că vor fi schimbări în trendul crescător de rezolvare a problemelor care ţin de justiţie”, a adăugat şeful statului.

Întrebat dacă a avut vreo contribuţie la noile propuneri făcute de Victor Ponta, preşedintele a răspuns că e mai puţin important, dar a reamintit că el îşi făcuse cunoscute opţiunile - Laura Codruţa Kovesi la DNA şi Daniel Morar ca procuror-general. „Cred că (premierul) a constatat că e bine (să facă respectivele alegeri - n.red.), cred că a apreciat activitatea Codruţei Kovesi. Ei nu sunt oameni care fac dosare, ci care administrează structuri”, a explicat Traian Băsescu.

Întrebat dacă, în opinia sa, Daniel Morar este încă şef al Parchetului General, preşedintele a evitat să dea un răspuns, dar a sugerat că ar fi nevoie de o clarificare a legii printr-o eventuală contestare la Curtea Constituţională.

DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI:

Pentru a nu avea dubii cu privire la legislaţia română, vreau să dau citire articolului care stabileşte procesul şi procedura de desemnare a procurorilor: Legea 303/2004, Art 54. „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor Parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

- Ce înseamnă practic acest lucru: sunt 24 de funcţii la Parchetul General, la DIICOT, la DNA, care înseamnă şefi de direcţie, adjuncţi, şefi de secţie sau prim-adjunctul de la Parchetul General şi procurorul general. Cele 24 de funcţii se numesc conform legii, aşa cum v-am citit în Articolul 54 alineatul 1, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM şi numirea de către preşedinte.

- Acesta a fost articolul în baza căruia, împreună cu primul-ministru, am stabilit urmarea acestei proceduri fără nici o abatere.

Este responsabilitatea ministrului Justiţiei pe cine desemnează, pe cine propune. Nu este nici o responsabilitate a societăţii civile, nici a partidelor politice. Şi pun accentul în mod deosebit: nici a partidelor politice, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările. Singurele restricţii prevăzute de lege sunt: vechime zece ani ca procuror sau judecător, şi perioada mandatului: trei ani.

- Legea nu spune că la DIICOT se pot numi numai procurori de la DIICOT, la DNA numai procurori de la DNA, pentru că procurorul e procuror şi aplică legea indiferent de unde face serviciul, cu opţiunea lui.

- Deci esenţial în relaţia mea cu primul ministru a fost să respectăm întru totul legea statului român, exact pentru a nu se crea condiţii de interpretare: „Ce s-o fi făcut la concurs? Că nu este adevărat, că nu este concursul bun...”

- Am avut un concurs, o selecţie la Ministerul Justiţiei. Aţi văzut vreun document din care să rezulte cine au fost câştigătorii? Nici eu, care eram chemat să semnez conform Constituţiei decretul de numire, n-am primit, odată cu solicitarea de numire a procurorilor, nici măcar punctajul pe care l-a obţinut fiecare.

- Mai mult decât atât, o procedură care ar da impresia unei selecţii pe baza unui concurs n-ar face decât să creeze demnitarilor şi instituţiilor implicate posibilitatea să spună, „păi, merge prost, dar dacă ei au câştigat concursul?” Exact acesta este spiritul legii, ca cei care fac desemnările şi în cele din urmă numirile, să îşi asume răspunderea pentru ceea ce fac, pentru deciziile pe care le iau şi să răspundă de modul cum, în exercitarea mandatului lor, procurorii numiţi pe funcţii de demnitate îşi exercită mandatul.

- Deci legea stabileşte clar răspunderea unor politicieni, care înseamnă ministrul Justiţiei şi preşedintele României. Tocmai de aceea, şi avizul CSM-ului este consultativ. Nu este obligatoriu pentru preşedinte, pentru că, în momentul în care a semnat decretul de numire pe funcţie, că e şef de secţie, că e adjunct, că e şef de departament, că e procuror general, preşedintele îşi asumă răspunderea pentru desemnare şi nu are scuza, „vedeţi, nu merge deloc cu lupta împotriva corupţiei dar, dacă aşa a ieşit din concurs?”.

- Aceasta este motivaţia pentru care am cerut primului ministru, în procesul de desemnare, să urmeze exact legea. De altfel, v-aş aduce aminte că, pe data de 1 octombrie - nu ştiu dacă a fost făcută publică scrisoarea - pe data de 1 octombrie, i-am transmis doamnei Mona Pivniceru, care, la acea vreme, era ministrul Justiţiei, o scrisoare care avea două elemente importante.

- În prima parte a scrisorii îi spuneam că nu voi numi procurorii, datorită faptului că a urmat o procedură netransparentă. Adică, şi-a creat condiţii să spună „păi asta a ieşit din concurs”, dar n-a ştiut nimeni cum a ieşit din concurs, cum au ieşit cei doi candidaţi. Iar răspunsul, mai târziu şi mai ales după ce intrau pe funcţii, ar fi fost: „păi, aşa a ieşit din concurs, domnule preşedinte”. Iar eu am dorit asumarea răspunderii de către ministrul Justiţiei, care face propuneri, pentru ca, la rându-mi, să-mi pot asuma răspunderea, ştiind că un om şi-a asumat 100% responsabilitatea propunerilor.

- În prima parte a scrisorii, eu o atenţionam pe doamna Pivniceru - pentru că poate-aş fi crezut în această procedură, dacă ea era foarte transparentă, din păcate n-a fost - şi o avertizam, pe 1 octombrie, că nu voi desemna procurori pe cei rezultaţi dintr-o astfel de procedură.

- În partea a doua a scrisorii, îi exprimam doamnei ministru Pivniceru opţiunea mea pentru asumarea propunerilor de către ministru, în conformitate cu Legea 303. Şi vă rog să faceţi cunoscut, puneţi pe site conţinutul scrisorii din 1 octombrie.

- Vreau să reţineţi că era înainte ca propunerile cu cei doi procurori să ajungă la mine, iar doamna Pivniceru a ştiut că, indiferent de avizul CSM, voi respinge cei doi procurori, pentru că nu îndeplineau un criteriu fundamental, acela al asumării de către ministru a propunerilor. De altfel, nici motivaţia mea nu a ţinut cont de explicaţia CSM pentru aviz, ci a ţinut cont de punctul de vedere pe care îl formulasem de la 1 octombrie. Aceasta a fost motivaţia publică, lipsa de transparenţă a procedurii.

- Şi, dacă ai făcut o procedură netransparentă, nu a văzut nimeni dacă oamenii aceştia pot fi. Deranjant pentru mine a fost principiul: o procedură ascunsă, necunoscută publică, în spatele căreia ne puteam ascunde în viitor pentru eşec. Dânsa putea spune: „ce să fac, asta a rezultat din concurs!”. Dar eu nu puteam spune: „ce să fac, că asta a rezultat din concursul doamnei ministru Pivniceru”. Nu puteam spune asta, pentru că eu nu aveam o opţiune facultativă. La mine era capătul lanţului şi decizia, capătul lanţului de desemnare. La mine era decizia şi nu aveam argumente, în condiţiile în care a fost organizat aşa-zisul concurs de la Ministerul Justiţiei.

- În general, din acest punct de vedere, sunt împotriva ascunderii celui responsabil să propună sub aparenţa unui concurs, şi acest lucru l-am precizat clar în scrisoarea din 1 octombrie transmisă la Ministerul Justiţiei şi înregistrată la Ministerul Justiţiei tot pe 1 octombrie. Aceasta este motivaţia, nevoia de asumare a răspunderii, pentru care i-am cerut ministrului Justiţiei să transmită la CSM propuneri asumate.

- Acest lucru s-a făcut pentru o parte din cele 24 de funcţii de demnitate din Ministerul Public şi acum este etapa în care CSM analizează şi va decide. Nimeni nu va interfera procedurile CSM, cum sper ca în continuare nimeni să nu aibă pretenţia să interfereze procedurile celorlalte instituţii implicate.

- Fiecare instituţie îşi asumă răspunderea pentru ce face, fie că e Ministerul Justiţiei, fie că e preşedintele sau CSM, dar respectăm toţi legea, pentru că nu putem avea succes dacă ne amestecăm unii în treburile altora, dacă stabilim - fără să avem această calitate - nominalizări, dacă stabilim criterii discriminatorii - altele decât cele prevăzute în lege: zece ani, vechime în funcţia de procuror sau judecător...

- Deci atenţie! Legea permite desemnarea unor judecători pe funcţii de conducere în parchete. Asta permite legea. Deci procuror sau judecător timp de zece ani şi trei ani în funcţie. Sigur, judecători care optează să facă muncă de procurori, nu judecători luaţi din altă parte, bănuiesc că a fost destul de clar. Speranţa mea este că acest proces care va fi asumat de fiecare structură din lanţul decizional ne va duce la succes.

- Avem o experienţă, eu am o experienţă în procesul de desemnare a procurorilor, n-aş putea spune că a fost un eşec. Justiţia s-a mişcat, s-au întâmplat lucruri în ultimii opt ani şi în mod deosebit în ultimii cinci-şase ani, când procurorii şi judecătorii au dobândit sentimentul că nimeni nu se amestecă în dosarele lor.

Voi continua să protejez justiţia, fie că vorbim de parchete sau de instanţe, de ingerinţa politicului - sigur, acolo unde pot sau ştiu - şi sper ca trendul bun pe care a început să se mişte activitatea parchetelor, fie că vorbim de Parchetul General, de DIICOT, de DNA, sper deci că acest trend va continua, iar propunerile pe care le-a făcut până în prezent primul ministru nu-mi dau niciun motiv să cred că vor fi schimbări în trendul crescător de rezolvare a problemelor care ţin de justiţie.

- Aş mai face o precizare: definitivarea desemnării pe cele 21 de funcţii vacante din 24, câte trebuie desemnate în cele din urmă de preşedinte, trebuie făcută urgent. Avem aproape un an de când procurori delegaţi la rândul lor deleagă. Practic, tot sistemul de conducere al Ministerului Public este afectat de o consistentă instabilitate.

- Am văzut declaraţii „dar merge şi aşa”. Eu nu zic că nu merge şi aşa; problema e cât mai merge. Pentru că şi procurorii aceia de dosar - şi vreau să ne întelegem foarte bine: cei despre care vorbim nu sunt cei care lucrează dosarele. Cel mult, şefii de secţii se mai implică atunci când trebuie ajutat un procuror. Cei care lucrează dosarele sunt procurorii fără funcţii, de regulă, sau la nivel de şefi de servicii. Şefii de secţii îi sprijină din când în când, dar oamenii cu dosarul sunt procurorii obişnuiţi pe care nu-i numeşte preşedintele nici la DNA, nici la DIICOT, nici la Parchetul General. Îi desemnează CSM-ul. Dar lipsa unor conduceri stabile pe toate palierele Ministerului Public este riscantă şi decredibilizează sistemul în interiorul lui.

- Este dificil să lucrezi cu şefi care ei înşişi sunt delegaţi, care ei înşişi şi-au terminat mandatele de mult, cărora şeful ierarhic le mai prelungeşte mandatul, nu le mai prelungeşte mandatul, le întrerupe mandatul... Avem nevoie de stabilitate. Sigur, cele ce am stabilit cu ministrul Justiţiei sunt legate şi de o anume strategie. Ideea a fost să încercăm să numim câteva funcţii importante, după care să lăsăm celor numiţi posibilitatea să facă propuneri către Ministerul Justiţiei, să fie această colaborare pentru cei subordonaţi lor, uneori adjuncţi, ceea ce nu înseamnă că dacă este nevoie nu putem declanşa desemnarea tuturor celor 21 de procurori care trebuie numiţi în funcţii de conducere.

- Deci este o chestiune în care incercăm o colaborare cu CSM şi în acelaşi timp o colaborare preşedinte - ministru al justiţiei. Să sperăm că vom putea să atingem acest obiectiv.

- Aş mai face o ultimă remarcă legată de un lucru pe care l-am mai spus la începutul intervenţiei mele, şi anume eroarea extraordinară pe care o fac partidele politice amestecându-se, încercând să facă presiuni, încercând să dea soluţii pentru desemnarea procurorilor. Vreau să ştiţi că nimeni nu va reuşi să influenţeze acest proces, decât în mod instituţional, fiecare în zona lui de responsabilitate. Asta este ceea ce am vrut să vă spun.

Preşedintele a răspuns şi întrebărilor jurnaliştilor:


- Un proces de selecţie transparent prin concurs: În situaţia în care se opta pentru un astfel de sistem, deschis, cu competiţie, trebuia să fie într-adevăr deschis, ca să mă conving şi eu că cel mai bun a fost desemnat. Şi aş fi văzut ce fac la capătul drumului, dacă cel care a rezultat din concurs este pentru mine sau din punctul meu de vedere soluţia corectă pentru un procuror vertical, neinfluenţabil politic, care la nevoie îi poate spune şi preşedintelui: „Îmi pare rău, domnule preşedinte, nu este conform legii”.

Deci asta am reproşat ministrului Pivniceru, care şi-a asumat procedura transparenţei fără transparenţă. Dar opţiunea mea - şi am scris-o în scrisoare - este desemnare prin asumare. Deci nu urmăresc un proces transparent în sensul chemării televiziunilor la examinare, asta poate fi opţiunea CSM-ului, ci urmăresc un proces care să diminueze la maximum riscul de eşec în desemnare.

Eu cred că este mai mult decât stimulativ dacă asta am urmărit, pentru că procesul va propune, după cum aţi văzut deja, menţinerea în funcţii de conducere a unor procurori care au avut rezultate în funcţiile lor, chiar dacă sunt alte funcţii, pentru că legea nu permite să stai pe funcţie mai mult de şase ani, mai mult de două mandate. Cred că este stimulativ pentru cei care obţin rezultate bune.

- Contribuţia preşedintelui în propunerile înaintate de premier în fruntea parchetelor: Nu cred că acest lucru este important. Contribuţia mea nu poate fi decât în zona care a fost deja cunoscută. Eu am dorit, exact pentru a nu risca diminuarea şanselor de progres în activitatea parchetelor, o soluţie Morar la Parchetul General, Kovesi la DNA. Nu s-a putut, dar a fost cunoscută opţiunea mea legată de Kovesi, dacă asta este problema. Şi vreau să fiţi convinsă că nu are nici o legătură cu vreo altă relaţie decât aprecierea pentru performanţă.

- Rugat să comenteze o declaraţie a liderului PNL Crin Antonescu: Doamnă, acum vreţi să comentez declaraţiile domnului Crin Antonescu? Totuşi, aţi adresat o întrebare preşedintelui României. Eu nu sunt nici părerolog, nici comentator. Fiecare cu declaraţiile lui. Vă mulţumesc.

- Argumentele în faţa Comisiei Europene, care a solicitat o procedură transparentă, pentru aceste numiri: Aş vrea să ne înţelegem cum traducem cuvântul „transparenţă”. Dacă propunerile ar fi fost pentru nişte oameni aduşi din ţară pe care nu îi cunoştea nimeni, am fi putut spune că a fost o procedură fără transparenţă, lipsită de acea nevoie a publicului sau a presei sau a analiştilor de a şti pe cine desemnăm. Dar aici discutăm despre Codruţ Olaru, da?, om cu performanţe excelente la DIICOT, discutăm despre Laura Codruţa Kovesi, un om cu peformanţă foarte bună în conducerea Parchetului General, discutăm despre... ce alte nominalizări s-au mai făcut? Tiberiu Niţu este o nominalizare, a fost adjunct al Parchetului General.

Deci, reţineţi, eu nu am respins pe nici unul dintre cei doi procurori pentru incompetenţă, ci pentru procedură... Modul, cum s-a spus, e transparent, dar nu a fost transparent. Deci discutăm despre procurori foarte cunoscuţi pentru activitatea lor, aşa că nu văd unde este lipsa de transparenţă.

O aveţi în faţă pe Codruţa Kovesi, aţi avut-o şase ani, nu cred că a constatat cineva fraternizarea fostului procuror general cu oameni urmăriţi penal sau intervenţii în dosare, chiar dacă eu îi reproşez nerezolvarea dosarului Revoluţiei. Argumentele pe care le-au avut sunt juridice, eu pot să o fac politic. Ei au argumente juridice şi pot să fii de două ori preşedinte, nu te poţi aşeza în faţa legii. Deci nu discutăm despre oameni necunoscuţi. Dacă premierul Ponta scotea de sub birou nişte procurori care nu erau cunoscuţi, sigur că am fi putut discuta de nevoia de transparenţă. Oamenii sunt cunoscuţi toţi.

- Discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene pe acest subiect: Eu discut cu legea României, legile României şi nimeni nu poate să înfrunte legile României. V-aş da o atenţionare. Ştiţi, ca să inventezi, să adaugi la lege, ar trebui să-ţi asumi un act normativ. Cel mai mic act de reglementare este ordinul ministrului. Aţi constatat că a avut curaj doamna ministru Pivniceru să introducă prin ordin, care ar fi trebuit publicat în Monitorul Oficial, o procedură suplimentară decât cea legată de lege? Dânsa a făcut acea procedură fără să emită un ordin al ministrului, pentru că adăuga la lege. Aici recomandările... Sigur, partea de spectacol poate fi organizată în altă parte, dar nu neapărat la Ministerul Justiţiei.

- Dacă în acest moment Daniel Morar mai este şef al Parchetului General: Eu nu mă pot pronunţa, mai ales că, ştiţi, nu sunt jurist, deci nu-mi pot pronunţa public o opinie. Am văzut controversa între CSM şi guvern, probabil că o acţiune în constatare pentru clarificarea legii la Curtea Constituţională ar fi necesară pentru că, totuşi, desemnarea procurorului general adjunct, a procurorului general, a prim-adjunctului procuroului general, a şefului DNA, este un atribut al preşedintelui. Şi dacă mergem la nesfârşit cu detaşări pe astfel de funcţii, eu mă întreb de ce CSM-ul nu detaşează acum un procuror general, că putem interpreta legea că-l poate detaşa pentru trei ani?

Şi atunci nu ne mai batem capul, nici cu ministrul Justiţiei, nici cu preşedintele, ci Secţia de procurori detaşează pentru trei ani procuror general şi pe toţi cei 21 care sunt cu delegare. De ce nu-i detaşează pe trei ani? Şi am terminat toată această discuţie.

Deci aici este clar un conflict. Eu nu spun că acţiunea CSM-ului este ilegală, dar s-ar putea ca legea să fie neconstituţională. La fel cum şi astăzi, aţi văzut, Curtea Constituţională – n-a ieşit încă hotărârea, ci doar comunicatul, şi nu putem spune că acţiunea membrilor CSM de suspendare sau revocare a celor doi judecători a fost ilegală. Ea fost legală, din punct de vedere al celor înscrise în lege. Dar s-a constatat că acel articol era neconstituţional. Deci nu acuz de ilegalitate, ci trebuie să vedem dacă legea este constituţională.

- Dacă preşedintele anticipa, înainte ca Mona Pivniceru să îşi dea demisia din funcţia de ministru al Justiţiei, că ar ajunge la o înţelegere mult mai bine cu premierul Victor Ponta, dacă acesta ar prelua ca interimar Ministerul Justiţiei. A preluat premierul aceste nume din declaraţiile publice? Cred că a constatat că-i bine. Un procuror general care a fost bine apreciat în mandatul lui - cred că este o opţiune corectă. Cred că a apreciat activitatea Codruţei Kovesi. Pentru că aici trebuie să înţelegeţi şi un lucru: un şef la o asemenea structură, fie că vorbim de DNA, fie că vorbim de DIICOT, fie că vorbim de Parchetul General, nu sunt oamenii care fac dosare. Cei care fac dosare sunt procurorii obişnuiţi.

De regulă, se mai implică şefii de secţii, dar atribuţiunile lor sunt legate de administrarea structurii şi, sigur, de acel ultim aviz sau când constată că soluţia dintr-un dosar putea fi alta sau ar putea fi alta, ori cere procurorului aprofundarea soluţiei, ori cere schimbarea soluţiei. Pentru asta sunt şefii acestor structuri, în general. Şi rog procurorii să mă scuze că mă bag să vorbesc despre atribuţiunile lor, dar nu ei lucrează dosarul acela de zi cu zi.

- Reporter Digi24: Dar tot Victor Ponta spunea că, şi dacă i-ar propune pe Sfinţii Petru şi Pavel fără să vă consulte pe dumneavoastră, i-aţi respinge. E oarecum contradictoriu: Nu, aici este o chestiune de încredere, dar şi de interes naţionalVictor Ponta este procuror. Eu am destulă experienţă privind acest sistem. Îmi dau seama ce înseamnă un astfel de sistem în care din 24 de funcţii de conducere 21 sunt vacante şi cu procurori cu delegare. Şi, mai ales, ţineţi cont că vârful acestei piramide nici măcar nu mai e cu delegaţie, este detaşat. Discutăm de un sistem care structura de conducere interimară, temporară şi pusă şi sub semnul întrebării ca procedură. Cel puţin asta a apărut în această perioadă.

- Victor Ponta v-a informat înainte să preia ca interimar Ministerul Justiţiei, v-a consultat în acest sens? Sigur că m-a sunat să îmi spună că a demisionat dna Pivniceru. Dacă sunt de acord cu desemnarea dânsului ca interimar? I-am spus că da. Asta e tot.

- De ce printre aceşti procurori nominalizaţi nu se află niciun procuror de la DNA, având în vedere că DNA în toate rapoartele MCV a avut aprecieri pozitive, având în vedere că preşedintele a spus că e nevoie de un procuror cu experienţă în anticorupţie, în dosare grele, şi că până la urmă şi Daniel Morar se pronunţa în favoarea numirii unor astfel de procurori: Eu nu m-am pronunţat şi nimeni n-a îndrăznit să se pronunţe, să spună...”nu poţi să treci de la DNA în funcţia de prim adjunct al procurorului general”, că şi acolo e altă muncă, la DNA - da? Nimeni n-a îndrăznit să spună că nu poţi să treci de la DIICOT într-o structură de anchete penale a Parchetului General, să conduci acea direcţie. Deci cred că este prea mult. Tocmai v-am citit insistent din lege care sunt condiţiile legii: vechime zece ani şi să nu stai mai mult de trei ani pe funcţie. Asta scrie legea, asta facem.


Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri dimineaţă că a trimis CSM-ului propunerile sale pentru şefia Parchetelor, deşi în ajun dăduse de înţeles că va da curs recomandării secţiei de procurori a CSM - cu care avusese o discuţie - şi va lansa o procedură de selecţie. Mai mult, premierul - care este şi ministru interimar al Justiţiei - spunea că aşteaptă ca liberalii să îi propună un nume pentru acest portofoliu, iar numirea şefilor de Parchete va cădea în sarcina acestuia.

Decizia premierului de a face totuşi propunerile de procurori i-a luat prin surprindere pe liberali, care au acuzat un compromis cu Palatul Cotroceni şi au decis după lungi discuţii să renunţe la portofoliul Justiţiei. Miercuri seara, cei doi copreşedinţi ai USL au purtat un duel la distanţă, prin intermediul televiziunilor.

Pe aceeaşi temă:

Victor Ponta: Ministerul Justiţiei trece la PSD. PNL nu cere alt minister la schimb

CSM îl contrazice pe Victor Ponta: Daniel Morar conduce în continuare Ministerul Public

Reuniune de urgenţă a liderilor USL. Victor Ponta a ajuns cu întârziere, dar a stat de vorbă cu jurnaliştii

71 de procurori DNA cer concurs pentru alegerea şefului instituţiei, aliniindu-se poziţiei CSM

Daniel Constantin: „USL nu s-a format pentru numirea unor procurori. Are o misiune mult mai importantă”

Procurorii propuşi de Victor Ponta vor fi audiaţi de CSM peste aproape două luni

Crin Antonescu: Victor Ponta l-a legitimat pe Traian Băsescu. Nu înseamnă că USL se rupe

Laura Codruţa Kovesi, propusă şef al DNA. Crin Antonescu: „Nu suntem parte și nu suntem de acord!” Miniştrii liberali au plecat din şedinţa de guvern

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate