DNA a clasat dosarul „Diaspora”, deși din probe rezulta că românii au fost împiedicați să voteze

Procurorii anticorupție au decis clasarea dosarului penal în care anchetau împiedicarea românilor din Diasporă să voteze la alegerile prezidențiale din 2014. Printre motive, refuzul Senatului de a aviza începerea urmăririi penale împotriva lui Titus Corlățean, la acel moment parlamentar PSD și ministru de Externe.

Procurorii DNA au dispus clasarea deși, după cum arată într-un comunicat, „din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat faptul că exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi fost în mod serios îngreunată, și în anumite cazuri chiar împiedicată, numeroase persoane fiind puse astfel în fața imposibilității de a-și exercita drepturile electorale”.

Anchetatorii spune că una dintre cauzele care a generat această situație a fost cadrul legal deficitar în baza căruia s-a desfășurat procesul electoral, dar potrivit unei decizii a Curții Constituționale (nr. 68/2017), „o opțiune de politică legislativă, care în cauză ar fi putut avea ca efect îmbunătățirea situației exercitării dreptului la vot și limitarea împiedicării exercitării acestuia, nu poate fi analizată de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activități infracționale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmărite și produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative”.

„Un alt aspect care a condus la îngrădirea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi constituit-o modalitatea în care Ministerul Afacerilor Externe a organizat procesul electoral, în primul rând prin stabilirea unui număr insuficient de secții de votare, contrar propunerilor făcute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, și în al doilea rând prin modalitatea de dispunere a acestora, cu ignorarea datelor existente, referitoare la zonele în care se aflau cei mai mulți cetățeni români, și a participării acestora la procesele electorale anterioare. La data de 21 iunie 2016, prin hotărârea nr. 88/2016, plenul Senatului a respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în legătură cu o persoană, înalt demnitar, membru al Guvernului care avea și calitatea de senator, față de care ar fi existat aspecte din care ar fi rezultat suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele menționate mai sus”, mai precizează DNA în comunicat.

În mai 2016, DNA solicita Senatului să avizeze începerea urmăririi penale față de Titus Corlățean, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Cererea DNA a fost respinsă de Senat în iunie 2016, prin votul parlamentarilor PSD, ALDE și UNPR.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, numărul românilor care s-au prezentat la vot la secţiile din afara ţării a crescut cu 70% faţă de primul tur al scrutinului din 2009.

Mai mult, în spatele acestui procent deja remarcabil, care reflecta practic o medie peste toate secţiile, stătea o realitate chiar mai interesantă: în unele ţări cu comunităţi româneşti bine închegate prezenţa la vot a fost chiar dublă (Marea Britanie) sau triplă (Germania). 

Cum însă Guvernul Ponta nu a făcut eforturi reale pentru a facilita desfăşurarea procesului electoral din diaspora, în ciuda semnalelor pe care le-a putut capta din timp în această privinţă, cozile uriaşe n-au fost decât urmarea firească. La fel - numărul mare de oameni care nu au mai apucat să voteze nici după ore întregi de aşteptare, la fel - viteza cu care au făcut înconjorul lumii imaginile surprinse de fotografi şi cameramani, la fel - frustrarea generală care a culminat în turul doi cu o mobilizare-record.

Imagini de la alegerile prezidențiale din 2014 și cozile la care au fost obligați să stea românii din Diasporă, pot fi găsite AICI.