Eurodeputat: Ministrul Justiției minte când spune că trebuie să dea OUG pe Codurile penale

Data actualizării: Data publicării:
181015_TUDOREL TOADER_00_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Europarlamentarul Siegfried Mureșan declară că ministrul Tudorel Toader „minte” când încearcă să justifice urgența adoptării unor modificări la Codurile penale de procedura de infrigement a UE.

tudorel toader cex inquam octav ganea20181210184413_OGN_3349-01
Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

Siegfried Mureșan amintește, pe de o parte, că însăși Comisia Europeană a cerut „înghețarea” modificărilor aduse în Parlament și ajustarea Codurilor penale în mod riguros, iar pe de altă parte, în alte situații, Guvernul de la București nu a fost deloc interesat de procedura de infrigement.

„De ce minte Tudorel Toader când spune că trebuie să dea ordonanță de urgență pe Coduri, altfel riscăm infringement din partea UE:
1. Comisia Europeană este cea care declanșează procedura de infringement. Or, chiar Comisia a solicitat explicit Guvernului în ultimul raport MCV din 13 noiembrie înghețarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală și redeschiderea procesului de revizuire a codurilor ținând seama de tratatele europene și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale raportului MCV. Așadar, Comisia Europeană, cea care declanșează infringement, spune Guvernului să ajusteze legile în mod riguros, nu intempestiv prin ordonanțe de urgență
2. Guvernul PSD - ALDE nu dă doi bani pe procedura de infringement. Dovadă este că România a fost trimisă anul acesta în fața Curții de Justiție a UE pentru netranspunerea Directivei privind spălarea banilor la nici 18 luni de la termenul-limită pentru transpunere. Înainte de a trimite cazul la Curtea de Justiție, Comisia Europeană i-a cerut în două rânduri României să remedieze problema, fără niciun rezultat”, explică Siegfried Mureșan, într-o postare pe contul său de Facebook.

Acesta mai susține că „nu procedura de infringement îl zorește pe Tudorel Toader cu adoptarea ordonanței, ci președintele infractor al PSD, Liviu Dragnea”.

Ministrul Tudorel Toader a încercat, joi, să justifice necesitatea adoptării prin OUG a modificărilor la Codurile penale. Ministrul a spus că „urgenţa era de anul trecut, nu de astăzi”.

 „Pe de o parte, legiuitorul trebuie să modifice Codul Penal, Procedură Penală în acord cu deciziile Curţii Constituţionale de neconstituţionalitate sau interpretative în cele 45 de zile (mă refer la decizii), ceea ce nu s-a făcut şi nu mă întrebaţi pe mine, 2: Riscăm intrarea în infrigement pentru netranspunerea directivei privind confiscarea extinsă, netranspunerea directivei privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie şi, dacă sunteţi de acord, vă citez paragraful esenţial din trei sau patru decizii ale CCR, prima, din 2009, care spune aşa: 'se justifică urgenţa adoptării unei ordonanţe de urgenţă pentru transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene, în vederea evitării intrării în procedură de infrigement' - fraza asta, dacă vă uitaţi pe cele două proiecte de lege de anul trecut, a fost folosită şi la proiectul de modificare a Codului Penal, şi la proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, deci aceasta este urgenţa - de anul trecut. Urgenţa anului trecut e şi mai urgentă astăzi”, a spus Toader.

Întrebat dacă emiterea unei astfel de ordonanţe pe un proiect de lege care se află deja în procedură parlamentară nu contravine unei decizii Curţii Constituţionale, Toader a răspuns: „Vă dau răspunsul pe care l-am mai dat cu privire la această chestiune: voi spune, de principiu, că unii spun ce ştiu, alţii ştiu ce spun”.

El a explicat contextul în care a fost emisă decizia CCR: „Era undeva în vara lui 2010, când Parlamentul elaborase, dezbătuse proiectul de lege pentru noua Lege a Educaţiei. Trecuseră de Camera Deputaţilor, trecuseră de Senat şi urma votul final din Senat. În momentul acela, Guvernul a venit şi a elaborat un proiect de lege propriu, pe care l-a promovat. Ce a spus Curtea? Că nu poate Guvernul să preia de la legiuitor un act normativ care se află în faza de adoptare finală. Că parcursul legislativ trebuie să fie, să rămână cel al legiuitorului. Astăzi, dacă vom vorbi de o ordonanţă pentru modificare Cod Penal, Procedură Penală Guvernul nu va veni să înlocuiască cele două Coduri - Penal, Procedură Penală - cu alte coduri, cum era atunci. Deci legea Parlamentului era înlocuită cu ordonanţa Guvernului. De data asta, Guvernul, dacă va veni, nu va veni să înlocuiască acest cod penal cu altul”. 

„Nu va veni să înlocuiască procedura penală cu altă procedură, va veni cu modificări la ceea ce este în vigoare şi va rămâne în vigoare. Care sunt posibilele modificări? V-aduc aminte faptul că anul trecut în august, cred că 18 august, Guvernul a adoptat un proiect de lege, plecat de la Ministerul Justiţiei, prin care se modifica acest cod penal în acord cu deciziile Curţii Constituţionale şi transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă, atât”, a continuat ministrul Justiţiei.

Codul a fost adoptat de Guvern, a ajuns în Parlament la comisia specială, unde s-au adăugat multe, dintre care unele s-au dovedit a fi constituţionale şi altele neconstituţionale, a argumentat Toader.

El a precizat că, dacă va fi o ordonanţă, va fi cel mult cu trei elemente: două părţi, trei elemente.

„Partea I, să spunem I - modificarea Codului Penal, II- modificarea Codului de Procedură Penală. Fiecare parte cu trei subpuncte. 1: modificarea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, alea pe care le-am spus anul trecut şi ce s-a mai adăugat înntre timp (alte decizii, declaraţii, soluţii de neconstituţionalitate), 2: transpunerea celor două directive, confiscarea, prezumţia de nevinovăţie şi 3), dacă va fi, repet, nu luaţi de la mine ca o decizie, reluarea unora dintre soluţiile legislative declarate constituţionale. Pentru că ele au fost în dezbatere, ele au fost controlate de către Curtea Constituţională, au fost considerate ca fiind constituţionale, s-a constatat de către Curte, pe de o parte că s-a respectat oportunitatea decidentului, legiuitorului, şi, pe de altă parte, conformitatea cu legea fundamentală adică constituţionalitatea lor”, a declarat ministrul Justiţiei.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri