Premierul Ilie Bolojan a vorbit, într-un interviu pentru cotidianul francez Le Figaro, despre situația financiară a României, care a alimentat votul antisistem, dar și despre fragmentarea partidelor în Legislativ. „Guvernăm deci cu o coaliție de patru partide. Nu e ușor”, a mai precizat Bolojan.
„Situația României și cea a Franței sunt destul de similare în anumite domenii”, le-a transmis premierul jurnaliștilor Le Figaro, precizând că ambele țări înregistrează deficite bugetare mari, dar au și o situație politică asemănătoare.
„Când am devenit prim-ministru, deficitul României era de 9,3 %, iar reducerea acestuia a fost o prioritate pentru mine. Dobânzile pe care trebuia să le plătim erau de asemenea unele ridicate, iar perspectivele de dezvoltare erau reduse.
A doua asemănare este legată de situația politică. Avem și noi o formă de coabitare. După alegerile din 2024, am avut un Parlament foarte fragmentat din punct de vedere politic: niciun partid nu are o pondere mai mare de 25 %. Guvernăm deci cu o coaliție de patru partide, atât de stânga cât și de dreapta. Nu este ușor să gestionăm această coaliție, iar menținerea stabilității guvernamentale a fost de asemenea o prioritate. Cu o anumită înțelepciune politică, am reușit să păstrăm această stabilitate”.
Citește și: ANALIZĂ Guvernul nu va mai fi la fel după 20 aprilie. Ce ne arată primele zile de când Grindeanu se sfătuiește public cu PSD-ul din țară
Situația economică a alimentat votul antisistem
Șeful Executivului a mai precizat că inflația uriașă a alimentat un vot antisistem puternic la ultimele rânduri de alegeri.
„Electoratul avea o percepție de nedreptate acumulată și sentimentul că politicienii sunt rupți de nevoile reale ale românilor”, a mai declarat Bolojan.
Totodată, premierul a vorbit și despre reformele pe care le-a pus în practică Guvernul, precum sistemul de pensii din justiție.
„În România, magistrații puteau să iasă la pensie la vârsta de 50 de ani. Am corectat această situație. Am adoptat apoi un pachet de reforme în administrația publică, ceea ce înseamnă că am redus cheltuielile administrative.
Am dorit să schimbăm și modelul de dezvoltare economică. În acești ultimi ani, România a cunoscut un model de dezvoltare bazat pe dezvoltarea infrastructurii și pe creșterea salariilor, dar o parte din această dezvoltare se baza mai ales pe consum, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitelor.
Dorim deci să trecem de la un model de creștere bazat pe consum la un model axat mai mult pe producție. (…) Un alt element important este absorbția fondurilor europene, precum și creșterea cheltuielilor de apărare”, a mai explicat Ilie Bolojan.
Citește și: Ilie Bolojan, interviu pentru Le Figaro: Un divorț politic între UE și SUA ar fi o catastrofă pentru Occident
Editor : A.G.
