Președintele Klaus Iohannis a contestat, miercuri, la Curtea Constituțională, legea adoptată de Parlament luna trecută care prevede pedepse de la 6 luni la 3 ani de închisoare sau amendă pentru incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că aceasta face parte dintr-o anumită categorie. Motivul pentru care președintele a contestat legea, adoptată în unanimitate de Parlament, este că aceasta nu este clară.
Proiectul de lege a fost inițiat de Guvern pentru transpunerea unei decizii europene, iar varianta transmisă Parlamentului prevedea că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte criterii de același fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Ulterior, după ce a fost adoptat în această formă de Senat, proiectul a fost modificat la Camera Deputaților, unde au fost eliminate categoriile care ar putea fi discriminate.
Astfel, în forma trimisă la promulgare, era pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane”.
„În opinia noastră, soluția legislativă criticată aduce atingere (...) principiului previzibilității și clarității normelor”, se arată în sesizare de neconstituționalitate a președintelui Klaus Iohannis.
Președintele precizează că legea ar fi trebuit să diferențieze infracțiunile rasiste și xenofobe de alte infracțiuni.
„Obiectivul articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI, transpus prin legea criticată, este întocmai să asigure faptul că statele membre adoptă măsurile necesare pentru a sancționa cu pedepse penale proporționale, eficace și disuasive săvârșirea cu intenție a faptei ca atare de instigare publică la violență împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică. Din această perspectivă, transpunerea în legislația internă a articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI - ce prevede ca autorul instigării publice la violență să aibă un motiv de discriminare - ar fi presupus cel puțin diferențierea infracțiunilor rasiste și xenofobe de alte infracțiuni, așa cum ar impune transpunerea actului european menționat.
Or, prin absența oricăror criterii din cele la care face referire actul european a cărui transpunere se urmărește - respectiv: criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică - noile prevederi ale art. 369 din Codul penal dobândesc un caracter general, vag, lipsit de claritate și previzibilitate”, se mai arată în sesizarea de neconstituționalitate.
Editor : R.K.
