Președintele Klaus Iohannis, a declarat joi, întrebat despre cheltuielile României pentru apărare, care au fost mai mici decât cele asumate în fața aliaților NATO, că această problemă nu trebuie să fie „abordată contabil”. Șeful statului a enumerat printre cauze faptul că cererea de armament pe plan mondial este mai mare decât oferta, deci nu s-au putut găsi echipamentele dorite, iar în unele situații, când existau echipamente, România nu avea bani lichizi pentru achiziții, din cauza „dificultăților bugetare”.
„Nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost una și cheltuiala a fost alta. Alocarea inițială a respectat angajamentul politic, banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu.
Un motiv care nu ține de noi:pur și simplu, lucruri care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară: cererea este incomparabil mai mare decât oferta și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem.
Al doilea factor au fost dificultățile bugetare și de inflație pe care le-am avut și atunci disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să-i cheltuie și în acest fel multe cheltuieli s-au realizat, de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie (2023 - n.r.), multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. (2024 - n.r.) De aceea spun că trebuie să facem chiar un calcul contabil, aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului '23, când au fost angajate.
Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile de apărare, ci, la modul general, i-a deranjat și pe români, a fost inflația mare pe care am avut-o anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile.
Cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pe apărare nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, de declarat Klaus Iohannis joi, la Vilnius.
România a cheltuit în anul 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, potrivit unui raport oficial al NATO, citat de TVR Info. Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB.
Potrivit raportului NATO, România a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare doar în anul 2020, când a cheltuit 2,01% din PIB.
În ultimii trei ani însă, țara noastră a înregistrat scăderi constante de la an la an, iar cuantumul de 1,6% din PIB înregistrat în 2023 e cel mai mic din 2017 și până în prezent.
Editor : Bogdan Păcurar
