Președintele UDMR și vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la Interviurile Digi24.ro, că regionalizarea României sau comasarea județelor nu va fi rezolvată până în 2024, când sunt alegeri, deoarece acest subiect „apare tot timpul spre sfârșitul ciclului electoral” iar acesta consideră că „cei care aruncă acest subiect nu vor nicio schimbare administrativă”.
„După 2024, în 2025 poate să fie un subiect de interes la început de mandat. Pe mine mă uimește când acest subiect apare tot timpul spre sfârșitul ciclului electoral. Asta înseamnă că cei care aruncă acest subiect nu vor nicio schimbare administrativă, pentru că ei știu că înainte de alegeri așa ceva nu se va întâmpla.
Se poate discuta. Noi am avut la un moment dat un proiect de lege cu 14, 15, 16 regiuni sau județe. Trebuie schimbată și Constituția dacă vrei să dai drepturi administrative regiunilor de dezvoltare, fiindcă în acest moment în Constituție sunt județele, nu regiunile. Sau, dacă nu, poți să denumești județe acele regiuni de dezvoltare care trebuie oricum reconfigurate, nu pot să rămână în actuala formă.
Noi am avut un proiect de lege cu 13-14-16 regiuni. Se poate vorbi de o reformă administrativă, dar nu în 2023”, a declarat liderul UDMR.
Guvernul caută să facă economii, dar nu se uită unde trebuie. Cel puțin asta susțin oamenii de afaceri. Aceștia vin cu o propunere de care până acum politicienii au fugit - anume să reducă masiv numărul de județe, de comune și de orașe. Dacă România ar rămâne cu doar 15 județe, atunci ar face economii semnificative, ar reduce birocrația și ar deveni mai atractivă pentru investitori. Unii lideri locali îmbrățișează reorganizarea dar nu acum, ci după alegeri. Alții propun ca economiile să vină din reducerile de personal și a cheltuielilor inutile.
Editor : Alexandru Costea
