Problema transilvană este prima şi cea mai importantă teză a dialogului româno-maghiar, iar esenţa sa poate fi rezumată astfel - „pentru teritoriile pierdute, cerem drepturi, adică autonomie”, a declarat, sâmbătă, la Băile Tuşnad, Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), conform news.ro.
Prezenţa oaspeţilor şi demnitarilor din Ungaria, precum şi a reprezentanţilor comunităţilor maghiare din afara graniţelor Ungariei demonstrează că „Tusvanyos ocupă un loc aparte în promovarea unităţii naţionale şi a gândirii comune”, a spus Laszlo Tokes, amintind de prezenţa la Tusvanyos a foştilor preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.
„O lipsă gravă a taberei noastre este absenţa partenerilor români. Poate că trebuie să ne facem şi autocritica vizând acest aspect – totuşi, principala cauză a lipsei dialogului româno-maghiar se află, fără îndoială, în faptul că clasa politică românească, visceral anti-maghiară, a pus Tusvanyos în carantină”, a declarat Laszla Tokes.
Dialogul româno-maghiar este indispensabil pentru viitorul nostru comun – a reiterat fostul episcop. „De aceea, cu partea română nu trebuie să mimăm, să cedăm sau să fim ostili, ci să purtăm un dialog deschis, să negociem şi să ajungem la o înţelegere. Este o provocare majoră pentru maghiarii din Transilvania şi pentru Ungaria, dar şi pentru români şi pentru România” – a afirmat Laszlo Tokes, care a avut un rol însemnat în Revoluţia Română din 1989.
Cum vede Laszlo Tokes „rezolvarea problemei transilvane”
Acesta a afirmat că soarta şi viitorul Transilvaniei trebuie să se afle în centrul atenţiei Universităţii de Vară şi l-a evocat pe juristul internaţional transilvănean Dobai Istvan care, în anul 1956, a redactat un memorandum adresat ONU privind soluţionarea „problemei transilvane”, propunând, printre altele, acordarea autonomiei maghiarilor.
„Aceasta este prima şi cea mai importantă teză a dialogului româno-maghiar, de la care nu trebuie să cedăm. Esenţa sa poate fi rezumată astfel: pentru teritoriile pierdute, cerem drepturi, adică autonomie. Ştim că pentru clasa politică românească aceasta este o temă sensibilă, dar ştim şi că nu putem renunţa la această revendicare dacă vrem să existăm”, a subliniat Laszlo Tokes.
Acesta a adăugat că, în paralel, trebuie susţinută adoptarea unei legi privind minorităţile din România, iar reforma administrativă aflată în prag de implementare trebuie să se regăsească pe agenda dialogului româno-maghiar. Fostul episcop a afirmat că, în spiritul iniţiativei cetăţeneşti europene a Consiliului Naţional Secuiesc privind regiunile istorice, trebuie să se insiste ca regiunile cu majoritate maghiară să nu fie reduse la statutul de minoritate, aşa cum s-a întâmplat în Slovacia.
„Principalele noastre probleme şi revendicări legitime îşi aşteaptă încă rezolvarea”, a declarat Laszlo Tokes. Pentru a le discuta, acesta a lansat un apel public către demnitarii români: să accepte invitaţia la viitoarea ediţie a Universităţii de Vară „şi să se angajeze, în cadrul parteneriatului politic româno-maghiar, într-un dialog deschis şi sincer despre problemele comune”.
Editor : C.A.
