Sari la conținut

Legile justiției. Klaus Iohannis, la Bruxelles: Sunt preocupat, nu îngrijorat; dar sunt optimist

Președintele Klaus Iohannis a afirmat la Bruxelles, la declarațiile de presă comune cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, că este optimist în privința deznodământului pe care îl vor avea legile justiției. Șeful statului a spus că este mai degrabă „preocupat”, nu neapărat „îngrijorat” de rezultatul cu care se va solda în cele din urmă demersul legislativ și a dat asigurări că va lupta pentru menținerea independenței justiției.

Șeful statului a subliniat că este optimist, cuvânt pe care l-a repetat de câteva ori în cursul declarațiilor de presă.

Personal, sunt hotărât și convins că voi reuși ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care pot fi folosite practic, dar, cel mai important obiectiv al meu rămâne același: independența justiției românești este intangibilă, o chestiune pentru care mă voi implica total și voi face tot, absolut tot, ce poate să facă un președinte pentru a păstra lucrurile așa!”, a dat asigurări președintele Klaus Iohannis.

Președintele a recunoscut însă că modificarea legilor justiției reprezintă o „problemă majoră” în România. Trebuie însă să o rezolvăm în România, „soluția este la noi”, a punctat șeful statului.

El a răspuns la întrebarea unui jurnalist străin, în limba engleză, explicându-i că nu „îngrijorat” este cel mai potrivit cuvânt pentru modul în care se raportează la legile justiției, ci „foarte preocupat” de procedurile legislative. El a spus că a încercat să explice cât mai bine în România că este important să nu fie afectată independența justiției. „Este un lucru pentru care voi lupta în continuare, dar sunt optimist”, a spus Iohannis.

Jurnalistul Euronews îl întrebase pe președintele Iohannis dacă împărtășește îngrijorarea Comisiei Europene în ceea ce privește demersurile guvernării de a modifica legile justiției și lupta anticorupție.

„Cred că avem o problemă majoră cu legile justiției și cu Codurile în România. Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba așteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluție. Soluția este la noi și din acest motiv am insistat mai mult decât în alte situații să avem soluții legislative care, sigur, satisfac și nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac și criteriile general valabile pe care le numim noi valorile europene. De aceea, mă implic foarte mult și sunt optimist în ce privește parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară, ați văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională pentru îmbunătățiri. Acest proces va mai dura o vreme și evident că așteptarea mea este ca la final să avem legi care țin cont de deciziile CCR și vin să îmbunătățească întregul cadru, dar, pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independența justiției și înlesnesc actul de justiție în România. Și pentru asta, eu cel puțin mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede este partea a doua”, a spus preşedintele.

„Aceste lucruri se știu și aici, la Bruxelles și nu pornesc de la premisa că modificarea acestor legi va duce automat la o complicare a procesului de phasing out a MCV sau la o complicare a dosarului Schengen, care oricum nu este lămurit”, a adăugat președintele.

Președintele a mai spus că a avut o întâlnire „foarte bună” cu membrii Colegiului Comisarilor, cu care a avut discuții multe, dar „foarte bune” în special pe tema pregătirii preluării de către România, de la 1 ianuarie 2019, a președinției semestriale a UE. „A existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției”, a menționat președintele.

La declarațiile de presă pe care Klaus Iohannis le-a avut alături de președintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, a fost prezentă și Corina Crețu, comisarul pentru dezvoltare regională.

Declarația completă a președintelui României, Klaus Iohannis:

„Mulțumesc Președintelui Comisiei Europene pentru invitația de a participa astăzi la o întâlnire foarte bună cu Colegiul Comisarilor. Am avut discuții multe, foarte bune. Evident că o bună parte din ele s-au concentrat, respectiv s-au centrat, pe Președinția Consiliului Uniunii, președinție care va fi preluată de România în primul semestru al anului 2019.

Am discutat însă și mult despre viitorul Uniunii, despre crizele pe care trebuie să le abordăm cu multă hotărâre și, sperăm noi, cu rezultate foarte bune.

Am abordat însă și chestiuni foarte concrete, cum ar fi discuțiile pentru Cadrul Financiar Multianual post-2020.

Am discutat, evident, și despre România. A existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă, inclusiv pe tematica justiției.

Însă, vreau să spun din capul locului că toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere.

Referitor la Președinția Consiliului Uniunii, am subliniat chiar din introducere că România este o țară pro-europeană.

Așa va rămâne. Este o țară deplin angajată în procesul de consolidare al Uniunii și, prin Summitul pe care îl vom organiza în timpul Președinției noastre, vom contribui, cred eu, într-o măsură foarte bună la construcția unui viitor foarte bun pentru Uniune.

Am evidențiat cele patru dimensiuni importante care vor sta la baza elaborării Programului nostru pentru Președinție. Le-aș enumera:

  • Asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin inovare, digitalizare și creșterea gradului de convergență și a conectivității;
  • Menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi;
  • Consolidarea rolului global al Uniunii Europene;
  • Promovarea valorilor comune europene.

Viziunea noastră, a României, este una puternic pro-europeană, și avem, noi, România, ca obiectiv strategic o integrare mai profundă în Uniunea. Vrem ca acest lucru să transpară și prin felul în care vom organiza Președinția. Noi suntem pentru o integrare mai profundă.

În pregătirea Consiliului, avem foarte multe probleme de rezolvat și, în acest loc, țin neapărat să salut și să mulțumesc Președintelui Juncker pentru disponibilitatea exprimată deja acum ceva timp de a veni în sprijinul României, fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic. Eu cred că vom avea nevoie de toate aceste lucruri.

Dosarele care vor fi scadente în timpul Președinției noastre, cum se spune, sunt, cred că dacă folosesc cuvântul complicate este un understatement. Vorbesc despre Brexit, vorbesc despre negocierile pe Cadrul Financiar Multianual post-2020 și viitorul Uniunii Europene.

Despre toate aceste lucruri am vorbit astăzi în Consiliul Comisarilor. Am primit încurajări, am primit idei foarte bune, am primit întrebări foarte bune - recunosc că niciuna încuietoare – și sunt foarte optimist în ce privește colaborarea noastră în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii.

Cred că vă așteptați să spun măcar o frază despre abordarea referitoare la legile justiției în România.

Personal, sunt hotărât și convins că voi reuși ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi, în varianta cea mai bună, îmbunătățite, legi care pot fi folosite practic, dar, cel mai important obiectiv al meu rămâne același: independența justiției românești este intangibilă, o chestiune pentru care mă voi implica total și voi face tot, absolut tot, ce poate să facă un Președinte pentru a păstra lucrurile așa!” (sursa: presidency.ro)

Citiți și: 

Juncker: Dacă legile justiției rămân în această formă, discutăm în alți termeni despre Schengen și MCV

Președintele Iohannis, vizită la Bruxelles. Legile justiției, pe agenda întâlnirilor sale cu Juncker și Tusk