Sari la conținut

Legile justiției. Președintele nu poate refuza numirea magistraților

O modificare adusă în Comisia specială condusă de Florin Iordache (PSD) la Statul judecătorilor și procurorilor îl lipsește practic pe președinte de dreptul de a refuza, motivat, numirea unor judecători.

ACTUALIZARE 15.45. Comisia a abrogat și alin. 11 și 12 ale art. 13 din Statutul judecătorilor și procurorilor.

Acestea se referau la:

„(11) Președintele României poate refuza o singura data numirea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. 1 (foști judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile - n.r.). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

(12) În situația în care Consiliul Superior al Magistraturii susține propunerea inițială, are obligația să motiveze opțiunea și să o comunice de îndată Președintelui României.”

------

Senatorii și deputații din Comisia Iordache au abrogat un articol în vigoare din Statutul judecătorilor și procurorilor (Legea nr. 303/2004), potrivit căruia președintele poate refuza o singură dată, motivat, numirea unor magistrați.

Este vorba de art. 31 alin. 3 din lege, care stipulează: „Președintele României poate refuza o singura data numirea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. 1 (judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate - n.r.). Refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii”.

Propunerea de eliminare a fost formulată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), a fost însușită de deputatul ALDE Steluța Cătăniciu și susținută de majoritatea la putere, plus UDMR.

UNJR a argumentat că textul care este astăzi în vigoare îi conferă președintelui dreptul de a refuza numirea în funcție a unui magistrat care a trecut toate examenele. Uniunea susține că semnarea decretului de numire trebuie să fie un act solemn, fără a naște vreun drept al președintelui de a se implica pe fond în procesul de selecție a magistraților. Reprezentanta UNJR a mai susținut că refuzul președintelui în acest caz poate fi arbitrar și poate fi înțeles ca o imixtiune a politicului în activitatea unui judecător.

Liberalii s-au opus propunerii. „Exista acest dialog între Președinție și CSM. În acest moment, acest echilibru este rupt în favoarea CSM. Ce spune textul în acest moment așa cum a fost propus de UNJR și susținut de coaliția PSD-ALDE? Că președintele nu mai are niciun fel de pârghie prin care să echilibreze raporturile. În ce fel e imixtiune (în activitatea magistraților - n.r.) din moment ce președintele nu refuză pur și simplu și rămâne așa, președintele refuză și restituie CSM propunerea. Unde e imixtiunea? Este o atenționare, este un dublu control care se face și în final tot CSM avea ultimul cuvânt. Deci, imixtiunea nu există pentru că, în final, CSM avea ultimul cuvânt și făcea din nou propunerea la președinte”, a explicat deputatul PNL Cătălin Predoiu.

El a subliniat că, prin abrogarea prevederii, „a dispărut încă un nivel de verificare, de control asupra regularității examenului de capacitate”. „Cui folosește asta? Nimănui. Este un text care vine să exprime o suspiciune de principiu la adresa instituției președintelui, în condițiile în care până acum niciodată niciun președinte nu a abuzat de acest text, nu a făcut nicio restituire”, a spus Predoiu.

Comisia specială condusă de Florin Iordache a luat o pauză, pentru ca senatorii și deputații să poată participa la dezbaterea moțiunii de cenzură.

Rămâne de văzut, la reluarea dezbaterilor în comisie, ce va hotărî majoritatea PSD-ALDE-UDMR și în privința numirii procurorilor-șefi (Parchetul General, DNA și DIICOT).

Pe aceeași temă