Preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu a declarat, joi, că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România, într-o conferinţă de presă organizată la Chişinău pentru a prezenta priorităţile instituţiei prezidenţiale în 2026 şi a răspunde la întrebările jurnaliştilor.
Întrebată care ar fi scenariul în care ar demara un referendum pe tema unirii Republicii Moldova cu România, Maia Sandu a declarat: „Cel puţin conform sondajelor, nu există sprijin majoritar. Suntem o ţară democratică şi mergem strict după decizia cetăţenilor”, scrie Agerpres.
De asemenea, ea a precizat că nu a discutat acest subiect cu liderii europeni.
Întrebarea i-a fost adresată după ce, mai devreme luna aceasta, la un podcast realizat de jurnaliştii britanici Rory Stewart şi Alastair Campbell, întrebată direct dacă susţine unirea cu România, Maia Sandu a răspuns: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În conferinţa de presă de joi, ea a amintit că nu este prima dată când şi-a exprimat opinia în raport cu un asemenea referendum.
Cu toate acestea, ea nu a prezentat un scenariu concret în care ar organiza o astfel de consultare populară, limitându-se la invocarea unor sondaje de opinie care, potrivit ei, sunt nefavorabile ideii de unire.
Datele din ultimul Barometru al Opiniei Publice, realizat în septembrie 2025, relatate de Agora.md arată că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova s-ar opune unirii, în eventualitatea unui referendum. Aproape 46% ar fi împotriva unirii și peste 33% pentru.
„Moldova, rămâne parte a lumii libere prin aderarea la UE sau sub protecția României”
„Ceea ce îmi doresc eu cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace, cetăţenii noştri să fie în pace şi în siguranţă şi să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul tot mai dificil, în contextul regional şi internaţional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecţia României. Pentru primul plan, pentru integrarea europeană, avem susţinerea majoritară a cetăţenilor Republicii Moldova.
Şi am văzut acest lucru şi la referendum, dar şi la alte alegeri. Vedem acest lucru şi în sondaje. Pentru a doua opţiune, care ne-ar asigura şi pace, şi faptul că rămânem parte a lumii libere, cel puţin conform sondajelor nu există sprijin majoritar. Suntem o ţară democratică, şi mergem strict după decizia cetăţenilor. Nu am discutat acest subiect cu liderii europeni”, a fost răspunsul Maiei Sandu.
De ce vrea Maia Sandu unirea Moldovei cu România
„Devine tot mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a declarat Maia Sandu, scrie Le Figaro.
Maia Sandu, președinta Moldovei, ar vota „pentru reunificarea cu România” în cazul unui referendum, a spus ea luni, într-un interviu în limba engleză pentru podcastul britanic „The Rest is Politics”. „Devine tot mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a adăugat ea, constatând însă „că în prezent nu există o majoritate favorabilă reunificării Moldovei cu România”. Doar 30% dintre moldoveni se declară favorabili, conform unui sondaj din august.
Președinta a descris, de asemenea, aderarea Moldovei la Uniunea Europeană ca un obiectiv „mai realist”, idee aprobată de majoritate prin referendum în 2024.
În timpul consultării, autoritățile moldovene au denunțat o ingerință rusă, contestată puternic de Kremlin. De la independența față de URSS în 1991, această țară de mai puțin de trei milioane de locuitori oscilează între Europa de Vest și Rusia. Invazia la scară largă a Ucrainei a schimbat situația, iar Chișinăul a depus cerere de aderare la UE. De atunci, spațiul aerian al țării a fost violat de mai multe ori de drone rusești, iar Rusia i-a întrerupt aprovizionarea cu gaze. Mai mulți observatori se tem că forțele rusești care ocupă Transnistria din 1992 ar putea interveni în conflict pentru a ajunge la Odesa, aflată la aproximativ 40 km sud.
O scurtă istorie comună
Moldovenii și românii împărtășesc aceeași limbă, dar și o istorie comună. În 1812, Rusia cucerește, din Principatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman, între Nistru și Prut, o regiune mare – Basarabia. Restul principatului se unește cu Țara Românească în 1859, formând România. Mai mulți suverani români au urmărit visul unei „Mari Românii” care să reunească toate provinciile, inclusiv actuala Moldovă. După Primul Război Mondial, Basarabia s-a alăturat României, fiind însă separată în 1940 sub presiunea Pactului Molotov-Ribbentrop, Moscova preluând controlul asupra Moldovei și cedând părți către RSS Ucraina.
După independența obținută la căderea URSS, o parte din elitele moldovene au căutat reunificarea cu România. „Dincolo de visul romantic, această fuziune s-a dovedit mai complicată decât se aștepta”, notează Florent Parmentier, secretar general al CEVIPOF și cercetător asociat la Centrul de Geopolitică HEC. În 1992, izbucnește un război între autoritățile moldovene și separatiștii transnistreni, susținuți de Rusia, care se încheie cu detașarea de facto a regiunii și ocuparea ei de Rusia, ce păzește depozitul de muniții Cobasna, unul dintre cele mai mari din Europa de Est în perioada sovietică. „România nu a fost un actor important pentru Moldova la acea vreme”, subliniază cercetătorul. În 1994, un referendum a propus, printre altele, unirea cu România, opțiune respinsă. De atunci, sondajele nu mai arată majoritate pentru reunificare.
Frica de „Noua Rusie”
Fostul președinte român Traian Băsescu s-a declarat favorabil reunificării, iar pașapoartele românești au fost distribuite pe scară largă, însă opinia publică moldovenească nu a fost de acord. Războiul din Ucraina a schimbat însă această percepție, făcând populația mai deschisă la aderarea la UE, deși perspectiva aderării la NATO rămâne controversată. România a devenit un pilon important al „flancului estic”, găzduind inclusiv un contingent francez. În cazul unei uniri, frontiera NATO s-ar apropia de Ucraina și de conflictul cu Rusia, cu o parte din teritoriu sub ocupație rusă.
„Maia Sandu face un calcul simplu: dacă Rusia continuă războiul în Ucraina în 2026, s-ar apropia de Odesa, iar Transnistria – și deci Moldova – ar suferi ingerință directă rusă”, spune Florent Parmentier. Singură, Chișinăul ar avea puține mijloace să reziste. Mai mulți ideologi ai Kremlinului au exprimat dorința de a crea o „Nouă Rusie”, o bandă de teren de la Donbass la Transnistria. „Operațiunea militară specială” este un mijloc de „a apăra suveranitatea patriei și cetățenii în Novorossia”, a afirmat Vladimir Putin într-un discurs național pe 29 februarie 2024.
Declarația Maiei Sandu, făcută în engleză, poate fi văzută și ca un mesaj către europeni, cerându-le să nu amâne integrarea Moldovei în UE. „Franța este alături de Moldova pentru a o sprijini pe drumul aderării la Uniunea Europeană. Ea are locul ei într-o Europă liberă și democratică”, a transmis o sursă diplomatică.
Editor : Ana Petrescu
