Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind serviciile consulare pentru care sunt percepute taxe. Actul normativ introduce taxe consulare pentru cetățenii străini, la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României de peste hotare. Gratuitatea e păstrată numai pentru cetățenii români.
Astfel, legea are ca obiect de reglementare modificarea alin. (4) art. 18 din Legea nr. 36/1995, precum și pentru completarea Legii nr. 198/2008, în sensul instituirii taxării/tarifării anumitor servicii notariale prestate de oficiile consulare românești, persoanelor fizice sau juridice străine.
„Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pot îndeplini anumite acte notariale la cererea atât a persoanelor fizice cât și juridice române, precum și la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile și reglementările statului de reședință sau acordurile bilaterale nu se opun și dacă aceste acte produc efecte juridice în România”, arată cererea de reexaminare formulată de șeful statului, potrivit Administrației Prezidențiale.
Citește și: Românii din străinătate vor plăti din nou unele taxe consulare. Lista serviciilor avute în vedere
De asemenea, MAE „va utiliza în integralitate taxele aferente serviciilor notariale prestate la cererea persoanelor fizice sau juridice străine pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul, precum și pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de funcționarea în bune condiții a activității oficiilor consulare ale României în străinătate, în beneficiul cetățenilor români”.
În anexă sunt introduse taxele care urmează să fie percepute pentru serviciile prestate către persoanelor fizice sau juridice străine, a căror valoare este exprimată în euro.
Legea ar crea „incertitudine și impredictibilitate”. Termenul de „străin” nu e clar definit
Șeful statului afirmă că unul dintre motivele trimiterii către reexaminare este faptul că actul normativ ar institui „un regim juridic distinct pentru cetățenii români și pentru cetățenii străini în ceea ce privește obligativitatea sau nu a plății prealabile a taxelor consulare pentru activități notariale”, care ar genera „incertitudine și impredictibilitate”.
Această stare de fapt rezultă din absența unei clarificări a termenului de „străin”, nefiind stabilit dacă acesta include exclusiv cetățenii străini din afara Uniunii Europene sau și cetățenii europeni, din Spațiul Economic European (SEE) și din Confederația Elvețiană, mai spune Nicușor Dan, în document.
„Având în vedere dispozițiile europene, este interzisă orice discriminare pe motiv de cetățenie, între cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul de aplicare a tratatelor. Aplicarea unor taxe consulare cetățenilor statelor membre poate constitui o diferență de tratament nejustificată”, spune Nicușor Dan.
Principiul nedescriminării din dreptul european, afectat
Deși această legea are în vedere acte notariale ce produc efecte exclusiv în România, „prin efectul acestora, pot fi folosite și în afara țării sau pot privi anumite principii sau domenii de reglementare ale Uniunii Europene”. Astfel, o diferență de tratament între cetățenii români și cei ai altor state membre ar putea aduce atingere, chiar indirectă, principiului nediscriminării, consacrat de dreptul european, argumentează șeful statului.
Astfel, cere clarificarea sintagmei de 'cetățeni străini' și a regimului juridic al taxelor consulare și notariale, pentru a exista o distincție între cetățenii Uniunii Europene, din Spațiul Economic European și ai Confederației Elvețiene și cei din state terțe, cu scopul de a elimina posibilitatea contradicției cu normele și principiile europene.
Citește și: Taxe consulare pentru românii din diaspora. Oana Țoiu face precizări: Va rămâne gratuitate la buletine și certificate de naștere
În ceea ce privește folosirea sumelor provenite din taxe pentru repatriere, președintele României remarcă faptul că în acest caz ar apărea „un paralelism legislativ cu normele deja aflate în vigoare prin care două acte normative reglementează același domeniu material într-un mod suprapus și contradictoriu”.
„La nivelul misiunilor diplomatice se poate genera incertitudine în aplicarea normelor și risc de interpretare divergentă”, conchide șeful statului, în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.
Senatul a adoptat această lege pe 18 decembrie 2023, ca prim for sesizat, iar pe 8 octombrie a fost adoptată decizional de Camera Deputaților.
Editor : Ana Petrescu
