Nicuşor Dan a dezvăluit, marţi, că preşedintele Emil Constantinescu i-a propus, în 1999 să fie secretar de stat pentru românii din diaspora, însă a refuzat, dorind să rămână în zona de matematică. Șeful statului a adăugat că ar fi fost foarte util, în acea perioadă, să avem un instrument digital, mai exact o hartă în timp real a comunităților românești din diaspora. El consideră că e cazul ca statul român să facă studii sociologice complexe pentru românii care trăiesc peste hotare, ca să înțeleagă nevoile acestora.
„În 1999, preşedintele Constantinescu mi-a propus să fiu secretar de stat pentru românii din diaspora. Eu eram un ONG-ist, în fine, vorbeam de modernizare, de fel de fel de lucruri, şi am refuzat, am zis că vreau să rămân în zona de matematică, dar am zis că ar fi foarte util să avem un instrument digital prin care să avem o hartă în timp real a comunităţilor româneşti din diaspora, eventual cu nişte atribute ale fiecăreia dintre aceste comunităţi, ce îşi doreşte”, a declarat Nicuşor Dan, la Summitul pentru guvernanţă digitală 2025, organizat de Edge Institute la Palatul Cotroceni, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.
Citește și: Nicușor Dan e nemulțumit de lipsa colaborării între instituțiile statului. „De multe ori informațiile pe care le primesc sunt diferite”
Șeful statului a mai spus că „e momentul ca statul român să facă periodic nişte studii sociologice complexe pentru românii din diaspora, tocmai pentru a înţelege mai bine care sunt nevoile concrete ale acestei comunităţi”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
El a menţionat că, aşa cum a scris în Strategia Națională pentru Apărare, românii din diaspora reprezintă „o uriaşă oportunitate pentru noi, pentru că sunt oameni care au performat într-un mediu mult mai competitiv decât cel din România, şi a avea un dialog permanent cu ei, a le oferi posibilitatea să vină să investească în România sau să aibă legături economice este o mare oportunitate pentru noi”.
„Strict la nivel de servicii pe care putem să le oferim, serviciile consulare sunt de departe cele mai importante, pentru că, oricât de multe puncte consulare ai deschide, ele tot vor fi departe de mulţi dintre oamenii din diaspora. Şi atunci, cu cât reuşeşti să digitalizezi mai mult, cu atât le scurtezi timpul şi le câştigi încrederea în statul ăsta, foarte important”, a explicat șeful statului.
Acesta a subiniat necesitatea recâștigării încrederii diasporei în instituţii.
Citește și: Nicușor Dan invită mediul privat să propună proiecte de lege și soluții concrete. „Încă lipsește partea de guvernanță în statul român”
„Ei au văzut politicieni în campanii electorale, pe scurt, ar trebui să vadă oameni din administraţie din ambasade, din consulate, care se preocupă de problemele lor în timp complet. Ar trebui să vadă - şi, din nou, ne îndepărtăm de zona de tehnologie - să avem o structură adaptată pe necesitatea lor de a avea cursuri de limbă şi cultură română, pentru copiii lor. Din nou, nu legat de acea hartă digitală de care vorbeam, nu am văzut să existe o suprapunere între densitate de populaţie şi servicii de limbă, cultură pe care noi le oferim”, a conchis președintele Dan.
Editor : Ana Petrescu
