Ministrul de Externe Oana Ţoiu a declarat, miercuri, că legea care a intrat în vigoare miercuri în Ucraina nu priveşte nicio restricţie privind dreptul de cetăţenie al comunităţilor româneşti din Ucraina şi aceasta a fost o informaţie falsă, amplificată politic.
„Nu comentez declaraţiile politice ale colegilor de coaliţie, dar totuşi vreau să le reamintesc că o bună parte a funcţionarilor din Ministerul Afacerilor Externe, o bună parte a diplomaţiilor buni pe care îi avem în lume, sunt aceiaşi diplomaţi şi aceiaşi funcţionari cu care au lucrat şi dumnealor de-a lungul mandatelor de premier, de exemplu. Este foarte uşor să ceară clarificări oricărora dintre aceştia şi direct. Legea care a intrat în vigoare astăzi nu priveşte nicio restricţie privind dreptul de cetăţenie al comunităţilor româneşti din Ucraina. Aceasta a fost o informaţie falsă, amplificată politic”, a spus ministrul de Externe, conform News.ro.
Oana Ţoiu a arătat că „legea respectivă are o anexă cu un număr de ţări, pe care într-adevăr România nu se regăseşte, dar vorbeşte despre dreptul de a dobândi cetăţenie ucraineană”.
„Dacă ar fi să fie o problemă, atunci ea ar viza exclusiv românii care ar dori să-şi păstreze cetăţenia de acasă şi să ceară cetăţenie ucraineană. Dar aceste cereri nu sunt cereri care să fie într-un număr semnificativ nici în atenţia statului ucrainean, nici a României. Deci vreau să spun, din nou, este o informaţie falsă aceea că legea vorbeşte despre dubla cetăţenie, în sensul în care cei care locuiesc acum în Ucraina şi ar avea cetăţenie ucraineană să dobândească şi alte cetăţenii şi atunci ar însemna că implică un dezavantaj faţă de comunităţile româneşti de acolo. Legea care a intrat astăzi în vigoare vorbeşte despre cu totul altceva, şi anume cetăţenii căror ţări pot să ceară şi cetăţenie ucraineană fără să renunţe la cea iniţială”, a explicat ministrul.
Potrivit ministrului, „mare parte a comunităţilor româneşti din Ucraina sunt comunităţi vorbitoare de limba română care au deja cetăţenia ucraineană”.
„Ce veau să clarific este că nu vorbim despre dreptul acelor români de a dobândi cetăţenie română. Dacă un cetăţean român ar vrea să obţină cetăţenie ucraineană, într-adevăr, ar avea nişte piedici în procesul legal, dar noi nu ştim să fie cereri într-un număr mare. Gândiţi-vă că asta ar însemna ca cetăţenii români să ceară cetăţenie ucraineană şi, practic, să se pună şi sub constrângerile şi obligaţiile legilor din Ucraina, inclusiv aceea de convocare la război”, a mai spus ministrul de Externe.
Oana Ţoiu a menţionat că „acest proces bilateral între ţări de schimbare legislativă şi în ce priveşte cetăţenia, în toate cazurile, este pornit acolo în momentele în care există număr de cereri justificate în direcţia respectivă”.
„Noi suntem pregătiţi, dacă există această cerere în numere semnificative. Nu au ajuns la noi. Dar dacă există, sigur că o să includem asta în agenda diplomatică. Dar, repet, informaţiile care au fost în spaţiu public, privind faptul că comunităţile româneşti din Ucraina n-ar avea, practic, prin această lege, alte drepturi ca alte comunităţi, sunt informaţii false”, a subliniat Ţoiu.
Reprezentanţii PSD au solicitat, miercuri, autorităţilor române să clarifice „urgent” motivele pentru care România „a fost omisă” de pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat dubla cetăţenie.
Ministerul Afcaerilor Externe a transmis, miercuri, după ce PSD a cerut clarificări de ce România a fost omisă de pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat dubla cetăţenie, că modificarea legislativă în cauză vizează obţinerea cetăţeniei ucrainene de către cetăţeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forţelor armate ucrainene sau desfăşoară activităţi umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum şi pentru a menţine şi întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităţilor ucrainene din străinătate.
Editor : A.C.
