Sari la conținut

Comisia juridică respinge cererea lui Iohannis: Parlamentarii scapă de conflictul de interese

Parlamentarii găsiţi în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 scapă de sancţiuni. Deputaţi jurişti au respins astăzi reexaminarea cerută de preşedintele Klaus Iohannis asupra legii iniţiate de social-democratul Florin Iordache. Legea fusese declarată constituţională de judecătorii CCR. Urmează acum ca proiectul să fie votat din nou de deputați și apoi de senatori ca să-l păstreze în forma propusă de Florin Iordache.

La jumătatea acestei luni, președintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului modificările la Legea ANI care prevăd încetarea interdicţiilor pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese în perioada 2007 - 2013, cerând respingerea legii.

Preşedintele a motivat că, prin adoptarea acestei legi, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de membru UE.

Citiți și ”Adevăratul motiv pentru care Tăriceanu susținea lupta anticorupție în 2004. Ce îi spunea șeful FBI de atunci, într-o discuție confidențială”

Faţă de obiectul de reglementare, considerăm că legea transmisă la promulgare se impune a fi reanalizată de către Parlament sub aspectul oportunităţii acesteia întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, mai preciza preşedintele în cererea de reexaminare.

Proiectul vizat de șeful statului vizează completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în sensul încetării de drept a interdicțiilor aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator și/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate.

„Față de obiectul de reglementare, considerăm că legea transmisă la promulgare se impune a fi reanalizată de către Parlament sub aspectul oportunității acesteia întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuție respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în cererea Președinției.

Potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, interdicția poate consta în decăderea din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului ori, dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, interdicția poate consta în aceea că persoana nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. Totodată, potrivit aceluiași text, în cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese.

„În ceea ce privește această interdicție, Curtea Constituțională a afirmat în repetate rânduri că o astfel de sancțiune se integrează scopului legii - asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale - și nu contravine normelor constituționale privind dreptul de a fi ales și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (Decizia nr. 481/2013, Decizia nr. 483/2013, Decizia nr. 391/2014, Decizia nr. 638/2014, Decizia nr. 93/2015, Decizia nr. 550/2015)”, se mai precizează în cererea lui Klaus Iohannis.

Intervenția legislativă supusă reexaminării vizează, în realitate, o măsură de clemență acordată parlamentarilor, prin care se șterg pentru viitor efectele unei interdicții generate de încălcarea normelor privind conflictul de interese”, mai scrie în cerere.

Președintele amintește și de Mecanismul de Cooperare și Verificare și de obiectivele pe care România s-a angajat să le îndeplinească.

„Conform art. 148 alin. (4) din Constituția României, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană și din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. (...) Unul dintre cele patru obiective de referință specifice stabilite în cadrul MCV a fost chiar «Înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităților și al conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive»”, se arată în cererea de reexaminare.

Plenul Senatului a adoptat, pe 18 decembrie 2017, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă pentru modificarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), prin care încetează unele interdicţii pentru parlamentari.

Știți ce s-a întâmplat azi în Camera Deputaților, în câteva secunde? A trecut legea prin care primarii care au fost constatați a fi incompatibili pot candida, parlamentarii care au fost constatați a fi incompatibili, cu hotărâri judecătorești definitive, pot candida. Deci, asta da lovitură! Toată lumea s-a uitat pe 303 (Legea 303/2004 - n.r.) și astăzi a trecut cu votul majorității această lege care pur și simplu prăbușește ANI și șterge cu buretele incompatibilitățile pentru parlamentari, incompatibilități în perioada 2007 - 2013 (...). Și primarii, despre care se spune așa: dacă s-a constatat incompatibilitatea în mod definitiv, în instanță, nu pot ocupa funcții în aparatul de stat, dar pot candida la primar. (...) Astăzi și-au rezolvat două probleme: problema parlamentarilor incompatibili și problema primarilor și consilierilor incompatibili”, a afirmat senatorul PMP Traian Băsescu, după votul din Camera Deputaților.