PAȘAPORT DIPLOMATIC. Care sunt soluțiile Sloveniei de redresare a economiei
Slovenia a reuşit să evite războiul după declaraţia de independenţă. Cum s-a dezvoltat ţara de atunci?
După independenţă, în 1991, Slovenia pot să spun s-a dezvoltat bine şi repede. Am ieşit de pe piaţa economică a Iugoslaviei foarte repede şi am avut şi succes, după alte pieţe în dezvoltare. De asemenea, politic pot spune că Slovenia are o democraţie parlamentară şi după aceste alegeri democratice, parlamentul nostru merge în direcţia bună.
Înainte de a intra în Uniunea Europeană, Slovenia este stat membru din 2004, aproape toată legislaţia Uniunii a fost adoptată, mai mult sau mai puţin. Slovenia este acum o industrie post-industrială, în care majoritatea populaţiei trăieşte pe baza activităţilor din servicii. Acum economia Sloveniei este afectată de criză financiară globală, ca multe alte economii. Dar avem fundamente macro-economice solide şi balanţa economică este manageriabilă, poate fi corectată şi se pot lua măsuri potrivite.
Până când a început criza economică, viaţa în Slovenia a fost foarte bună. Putem spune despre această ţară că a fost una dintre mai bine dezvoltate ţări nou intrate în Uniunea Europeană. Dar sperăm că această criză, nu doar pentru Slovenia, dar şi pentru Europa şi întreaga lume va trece cât se poate de repede. Noi facem tot ce putem pentru asta.
Un sector important al guvernării slovene este turismul. Cum întăreşte guvernul acest sector?
Turismul chiar este cel mai important sector de afaceri în Slovenia, care contribuie la crearea de noi locuri de muncă, bunăstarea ecologică, socială şi culturală şi nu doar acestea, dar creşte şi reputaţia internaţională a Sloveniei. Ţelurile pentru turismul sloven în perioada 2012-2016 sunt să crească numărul de nopţi petrecute de turişti în ţara noastră, numărul de turişti, venituri din vânzarea de pachete turistice. Şi, după cum ştiţi, Slovenia este cunoscută pentru diversitatea ei şi de asemenea, în sectorul turistic oferim multe lucruri, de la sănătate şi îngrijire, cum ar fi spa-uri, staţiuni balneare, turism medical, la vacanţe active atât vara cât şi iarna, turism de afaceri, turism pentru organizarea de congrese, casinouri, multe oferte în domeniul gastronomic, de asemenea croaziere şi multe alte lucruri.
La doi ani după apariţia Strategiei Dunării, Comisia Europeană a emis şi primul său raport în aprilie anul acesta şi a rugat cele 14 state membre să îşi ia măsurile administrative pentru ca această strategie să fie implementată. Cum avansează Slovenia legat de acest subiect?
Slovenia este conştientă de toate provocările şi oportunităţile pe care le aduce strategia macro-regională. Deja ne-am adaptat resursele administrative şi Slovenia îşi pregăteşte documentele necesare în care se vor reflecta priorităţile Strategiei Dunării. Considerăm că este nevoie să oferim şi mai departe susţinerea noastră Comisiei Europene în ceea ce priveşte implementarea Strategiei Dunării şi chiar de îmbunătăţire a acesteia. Dar suntem foarte interesaţi să cooperăm în acest proiect pentru că oferă multe posibilităţi. Nu doar locuri noi de muncă, dar de asemenea o îmbunătăţire a colaborării între toate aceste 14 state care sunt implicate în Strategia Dunării.
Cum sunt relaţiile dintre România şi Slovenia în acest moment?
Relaţiile dintre România şi Slovenia sunt excelente. Sunt foarte bune şi apropiate, la cel mai înalt nivel. Nu sunt probleme serioase şi cooperarea bilaterală este stabilită în toate domeniile de interes. Politica dialogului este şi ea bine dezvoltată, Slovenia a susţinut deschis accesul României la Schengen şi de foarte bun augur este studiul limbii slovene la Bucureşti şi a limbii române la Ljubljana. Relaţiile economice dintre România şi Slovenia sunt pozitive, dar rămân în continuare multe oportunităţi de îmbunătăţire a cooperării economice dintre cele două state, cum ar fi colaborarea pe pieţe terţe, colaborare pentru accesarea de fonduri de investiţii altele decât cele ale Uniunii Europene. Domenii promiţătoare pentru aceste colaborări sunt în mod special sectorul IT, energiile regenerabile, construcţia şi echiparea de hidrocentrale, turism, agricultură, industria alimentară şi ceva ce este foarte o foarte bună practică în Slovenia şi poate să ajute şi România, dar şi alte ţări, este E-guvernarea, în domeniul IT. Sunt foarte mulţumită, sunt primul ambasador sloven în România, dar cooperarea cu ministerele şi alte instituţii româneşti sunt excelente.
Care sunt principalele investiţii ale companiilor slovene în România?
Investiţiile nu sunt foarte ridicate în acest moment. Schimburile bilaterale sunt în jur de 315 milioane de euro, dar în 2011 au fost de 500 de milioane. Dar anul trecut criza a influenţat aceste schimburi. Avem aici aproximativ 215 companii, majoritatea sunt mijlocii şi mici, afaceri de familie, cea mai mare este Gorenje, o companie importantă în Slovenia, pe urmă Krka, Vector pentru transporturi.
Ce vă place şi ce nu vă place în România?
Îmi place România foarte mult. Impresia mea şi viaţa mea aici sunt foarte bune. Am vizitat aproape toată ţara, Bucureşti este o capitală frumoasă, de asemenea şi alte oraşe mai mari cum ar fi Cluj, Iaşi, Timişoara, Sinaia, Braşov, Sibiu care a fost si Capitala Culturală Europeană, este atât de frumos. Îmi plac oamenii, sunt foarte calmi, drăguţi, foarte deschişi. Ce nu îmi place este traficul. În momentul acesta este singurul lucru care nu-mi place. Îmi place de asemenea mult gastronomia şi diversitatea României. Sunt foarte fericită să fiu aici şi să lucrez pentru ambele ţări.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
