PAȘAPORT DIPLOMATIC. „La Washington contează foarte mult să vadă în România un lider regional”

Data publicării:
pasaport diplomatic nadia crisan
Nadia Crișan

Lider este cel care ştie ce vrea să obţină şi cum să folosească toate resursele pe care le are, capitalul uman şi cel material, ca să ajungă la rezultatul dorit. Definiţia se aplică şi în cazul statelor, care sunt mai mult sau mai puţin influente, în funcţie capacităţile şi calităţile celor care le reprezintă. În afaceri este simplu: faci un plan, te asiguri că echipa ta l-a înţeles şi îl duceţi împreună la bun sfârşit. În politică, lucrurile se mişcă mai greoi, dar ideea de bază rămâne aceeaşi: să ai un proiect bine definit.

Politicienii de la noi vorbesc despre un statut la care aspiră România, cel de lider regional. Dar este multă muncă de făcut pentru ca vorbele să se transforme în fapte. Şi mai este nevoie de ceva: de un proiect de ţară clar. Mediul de afaceri se mişcă întotdeauna mai repede decât aparatul de stat, dar când toată lumea trage la aceeaşi căruţă, ar fi bine să aibă şi un plan comun. „Dacă vom dezvolta această capacitate de lider regional, de principal lider la Marea Neagră, cred că şansele noastre de a ridica nivelul dialogului politic cu preşedintele Trump, administraţia şi Congresul SUA vor creşte mult”.  Declaraţia a fost făcută de Nadia Crişan, fost diplomat, care acum se ocupă de promovarea proiectelor transfrontaliere între România şi SUA, dar şi cu alte ţări interesate de noi. Nadia Crișan a fost interlocutoarea lui Balazs Barabas într-un interviu pentru „Pașaport diplomatic”:

Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Auzim des sintagma de proiect de ţară, cuvântul strategie, iar România nu pare să aibă o asemenea strategie destul de bine definită. În ce măsură influenţează acest lucru deschiderea investitorilor sau a potenţialilor investitori americani câtre România?

Nadia Crişan, director la McGuireWoods Consulting: În relaţia cu investitorii americani acest lucru este important, însă mai puţin important decât în relaţia cu partenerii politici. La Washington contează foarte mult să vadă în România un lider regional. Este foarte important ca următorul obiectiv al ţării noastre să fie acela de a fi lider la Marea Neagră. România are această capacitate şi prin portul Constanţa, şi prin relaţiile deosebit de apropiate prin parteneriatul strategic cu SUA, de aceea încurajez liderii politici din ţara noastră să se gândească la România ca la un lider regional, ca la un lider la Marea Neagră.

Balazs Barabas: Cum ar arăta acest rol de lider, cum se prezintă pe plan regional?

Nadia Crişan: Ar putea exista şi cred că ar trebui să fie un rol important economic, din perspectiva producţiei în România a bunurilor pe care le putem exporta în context comunitar, vecinilor şi partenerilor noştri şi aici cred că este foarte imortant să avem o continuare a modelelor de succes. Am văzut ce s-a întâmplat la Ford, cred că se poate replica acest model inclusiv în industria de apărare. De aceea, încurajez liderii politici din România, de fiecare dată când au posibilitatea să dialogheze cu partenerii americani să readucă în atenţia lor capacitatea de producţie din România, din nou, Ford nu a venit în România pentru că avea nevoie de o locaţie, ca şi activ, ci datorită forţei de muncă şi a tradiţiei din industria auto pe care România o are.

***

Capitalul uman este resursa esenţială pentru orice ţară din lume. De ce? Pentru că doar creativitatea omului poate compensa eventualele lipsuri de rezerve naturale. Şi tot oamenii care reprezintă un stat în afara graniţelor lui, adică fiecare cetăţean, fac împreună o imagine generală despre locul din care vin. Gradul de educaţie, comportamentul, abilităţile, atitudinea, calităţile care îi diferenţiază de ceilalţi şi multe alte lucruri definesc în linii mari un popor şi pe această bază, o ţară.

***

Balazs Barabas: România tocmai a anunţat că a avut o creştere economică de 7%, ceea ce pare destul de mult. Nu este suficient acest lucru pentru a prezenta o imagine pozitivă către investitorii americani?

Nadia Crişan: Este un lucru important, cu siguranţă. Cred că nu este singurul lucru important, dacă creşterea economică este sustenabilă şi se bazează pe mai mult decât pe consum, cred că focusul administraţiei, al liderilor politici, trebuie să fie în permanenţă pe identificarea investiţiilor şi a zonelor de investiţii strategice pentru România. De aceea, îi încurajez să se gândească, din nou, la zone-cheie pe care vor să consolideze. Cheltuind 2% cu industria de apărare este importat să vedem în ce măsură se regăsesc aceste cheltuieli şi aceste costuri pe care România le are şi în industria de apărare în sensul producţiei şi susţinerii producţiei respective. Ca lider regional, mi-aş dori foarte mult să văd exerciţii militare la Marea Neagră mai active, mai intense şi să folosim aceste capacităţi militare pe care le dobândim prin cheltuirea celor 2% reflectându-se în economia reală şi bineînţeles în exerciţiile care să dea în continuare sau mai mult decât până astăzi confortul cetăţenilor români că ţara noastră este protejată, este asigurată şi mai mult decât atât, că are planuri inclusiv regionale.

***

Jean-Claude Junker, preşedintele Comisiei Europene, a făcut de curând o observaţie la care nu prea ne-a venit să râdem: "este cel de-al cincilea prim-ministru pe care-l primesc de la începutul mandatului meu şi să sperăm că acest ciclu se va opri şi că doamna prim-ministru va rămâne mai mult în funcţie pentru că, cumva, nu mai ştiu unde pleacă toată lumea cu care mă întâlnesc ca prim-ministru." Se referea la viteza cu care se schimbă guvernele la noi în ţară.

***

Balazs Barabas: Investitorii, potenţialii investitori, caută în primul rând stabilitate într-o ţară de care sunt interesaţi, stabilitate politică, legislativă şi presupun că mai ales în industria militară, acest factor este deosebit de important. Am văzut totodată că în trecutul apropiat s-au succedat mai multe guverne în România.  Acest lucru nu creează o imagine oarecum negativă a ţării în străinătate?

Nadia Crişan: Schimbările care s-au făcut, multe dintre ele sunt foarte importante. Multe dintre ele aduc la zi legislaţia pe care România trebuie să o aibă. Vă dau exemplu unde mai e nevoie de schimbări. Legea minelor, spre exemplu, o lege din 2003 total nefuncţională după aderarea României la Uniunea Europeană. Avem astăzi peste 500 de mine închise tocmai din cauza acestei legislaţii învechite, neaplicabile. Deci, dacă discutăm de modificări legislative care aduc la zi şi stimulează investiţiile, acestea sunt foarte bine venite. Dacă discutăm de modificări constante ale sistemului spre exemplu de impozitare sau taxare, atunci e important să înţelegem beneficiile pentru cetăţeanul român. Se colectează mai multe fonduri la bugetul de stat, se poate investi în infrastructură? E important să se comunice bine toate aspectele legate de modificări.

***

Birocraţia românească încurcă de multe ori rezolvarea eficientă a unor situaţii. Pentru o ţară cu atât de mulţi oameni pricepuţi în domeniul tehnologiei şi IT-ului, suntem mult în urma altor state din regiune care şi-au informatizat sistemele administrative.

***

Balazs Barabas: Se vorbeşte deseori despre sistemul prea birocratic al administraţiei publice din România. Vă întâlniţi cu astfel de critici din partea celor care vin în România şi doresc să deschidă o firmă sau să învestească?

Nadia Crişan: Sunt diverse arii în care am observat un ritm mai lent al reacţiei funcţionarilor publici sau al factorilor decidenţi din diverse ministere. Cred că e important ca România să aibă un grup semnificativ de specialişti. Discutăm, îmi amintesc, încă de la alegerile din 1996, dacă nu greşesc, de cei 10.000 de specialişti. Nu ştiu câţi specialişti avem, nici nu ştiu exact de câţi avem nevoie, pentru că nu este zona mea de competenţă, dar cred că, dacă ne dorim să fim ca partenerii noştri vestici, în mod particular mă refer la SUA aici... Acolo specialiştii nu aşteaptă să li se spună de către liderul politic să facă ceva. Au obligaţie de serviciu public. Ţi-a intrat o scrisoare de la un investitor, care îţi cere aprobare pe autorizaţia pentru nu ştiu ce drum, eşti obligat să i-o acorzi. Dacă a îndeplinit bineînţeles toate criteriile de calificare. Nu aştepţi să vezi ce ministru mai vine, ce secretar de stat se instalează la birou. Deci această abordare constantă şi obligaţia pe care, responsabilitatea pe care o are acest funcţionar public de a duce la bun sfârşit şi de a duce pe circuit documentele respective mi se pare cel mai important aspect pentru noi. Dacă vom avea astfel de specialişti, care vor fi responsabili şi vor fi mândri de munca lor, că datorită muncii lor de zi cu zi, de la 09:00 la 17:00 sau care este programul lor de lucru, reuşesc în fiecare zi să rezolve mai multe chestiuni sau să găsească soluţii pentru cele care încă nu sunt funcţionale, cred că acesta ar fi cel mai mare merit al României.

Balazs Barabas: Există o competiţie destul de puternică între ţările din regiune pentru a atrage cât mai multe investiţii din Vest, inclusiv din SUA. Din acest punct de vedere cum vedeţi, din perspectiva unui specialist care trăieşte şi lucrează în SUA, poziţia României?

Nadia Crişan: România este cu siguranţă cea mai atractivă locaţie din zona noastră, fără doar şi poate.

Balazs Barabas: Geografic vorbind?

Nadia Crişan: Geografic vorbind. Nu cred că există o ţară mai atractivă decât România la acest moment şi o spun bine educată, aş spune în baza discuţiilor pe care le am cu diverşi investitori, nu doar americani. Deci, la acest moment avem avantaj competitiv în cea ce priveşte atenţia pe care ne-o acordă investitorii străini. Pe lângă creşterea economică este foarte importantă forţa de munca bine pregătită, vorbitoare de limbi străine, e foarte importantă încrederea pe care românii o au în investitorii străini şi susţinerea mai ales pentru SUA. De multe ori, în compania mea, mai în glumă, mai în serios, dar cred că e destul de reală afirmaţia, spunem că SUA sunt mai populare, mai dorite, mai plăcute în România decât în America efectiv. Deci, această popularitate de care America şi statele în general europene, precum şi Canada se bucură de susţinerea pe care noi ca români o avem pentru ei, e un aspect foarte important. Când te simţi dorit, când te simţi bine primit şi tu ai o deschidere mai mare pentru acel popor sau pentru acea naţiune. Sigur că sunt foarte multe zone în care trebuie făcute îmbunătăţiri, infrastructura este doar una dintre ele, dar am toată încrederea că vom vedea schimbări şi la nivelul infrastructurii, sper eu cât mai curând.

Balazs Barabas: Aveţi şi experienţă diplomatică, pe lângă cea de business.

Nadia Crişan: Aşa este.

Balazs Barabas: Ce îi lipseşte României pentru a deveni şi mai puternică pe plan regional, de a obţine acest rol de lider de care vorbeaţi mai devreme?

Nadia Crişan: Cred că România este pe un drum bun, cred că se uită cu atenţie la oportunităţile pe care le are, cred că are un dialog foarte bun cu vecinii şi în special relaţia strategică cu Polonia ne-a ajutat în dialogul cu partea americană şi ne ajută în continuare. Cred că o consolidare a tuturor forţelor politice din România în jurul unui deziderat, a unui obiectiv naţional cum ar fi acela să transformăm ţara noastră într-un lider la Marea Neagră, în principalul lider regional la Marea Neagră, ar fi un atu pe care am putea construi mult mai bine în relaţiile diplomatice.

***

Marea Neagră, Marea Adriatică şi Marea Baltică înseamnă împreună şi ceea ce poartă numele de Iniţiativa celor trei mări. Mai clar, este vorba despre ţările din Uniunea Europeană, care au ieşire la aceste mări şi vor să dezvolte mai mult şi mai practic, schimburile economice şi infrastructura din regiune. Prima întâlnire între liderii acestor state a fost anul trecut în Polonia, România este a doua gazdă a evenimentului.

***

Balazs Barabas: România promovează Iniţiativa celor trei mări, în ce măsură astfel de proiecte o pot plasa pe o hartă imaginară a liderilor lumii şi cel puţin pe plan regional?

Nadia Crişan: Harta este chiar reală, cele trei mări există şi summitul se va ţine la Bucureşti, înţeleg în prima parte a lunii septembrie, deci e foarte important ca după summitul de anul trecut care s-a ţinut la Varşovia, şi care s-a bucurat de participarea preşedintelui Trump, să găzduim noi la Bucureşti summitul celor trei mări, care are o agendă foarte importantă, o agendă care se concentrează pe componenta de infrastructură, evident pentru ţările membre de la Cele trei mări, există componente importante comerciale şi sper că agenda va fi pregătită în consecinţă din timp de către partea română şi ceilalţi membri participanţi. Mi-aş dori foarte mult să văd şi o prezenţă americană la Bucureşti, în marja summit-ului şi înţeleg că ambele părţi lucrează îndeaproape, respectiv partea americană şi partea română, la confirmarea unei delegaţii la nivel cât mai înalt de la Washington, în primul rând în ce priveşte secretarul comerţului american, domnul Wilbur Ross, ceea ce ar fi o premieră în relaţiile diplomatice dintre SUA şi România. N-am mai avut o vizită la acest nivel, la Bucureşti, de pe vremea preşedintelui Nixon. Este important să capitalizăm pe această vizită, ar fi ideal să avem un nivel şi mai înalt între părţi, dar e un semnal împortant pentru România că alături de Polonia avem capacitatea de a fi lider regional.

***

Relaţiile dintre România şi SUA sunt la un maximum istoric. Colaborarea dintre noi se face pe multe paliere şi devine tot mai puternică. Dacă te bucuri de atenţia unei superputeri este însă bine să ştii ce vrei, ce domenii sunt esenţiale pentru tine şi să îţi păstrezi direcţia. Acum se lucrează intens la vizita a doi secretari de stat americani la Bucureşti, cel al comertului, Wilbur Ross şi cel al apărării, Jim Mattis.

***

Balazs Barabas: Cum vedeţi interesul preşedintelui Trump faţă de Europa de Est şi faţă de România?

Nadia Crişan: Preşedintele Trump se preocupă în primul rând de securitatea SUA, ceea ce înseamnă pericolele cunoscute deja, respectiv Coreea de Nord, care este principala preocupare, urmată de Iran, şi bineînţeles, preocupările clasice în ceea ce priveşte comerţul şi disputele care există în permanenţă în ceea ce priveşte relaţia cu China şi bineînţeles, nu în ultimul rând, relaţia cu Rusia. Acestea sunt principalele preocupări ale preşedintelui. Unde se află România? România are oportunitatea, cum spuneam, în contextul administraţiei Trump în care Washingtonul se uită la ţările partenere ca la un lider regional, atunci contezi, la Washington, când eşti un lider regional confirmat. Altfel, dialogul direct este uneori limitat. De aceea România trebuie să-şi consolideze această poziţie, trebuie să profite de avantajul competitiv pe care îl are la Marea Neagră, din nou, mai ales acum după achiziţiile pe care le-am anunţat, guvernul s-a angajat şi a şi cheltuit cei 2% în 2017, am încredere că se va întâmpla acelaşi lucru în 2018. Dacă vom dezvolta această capacitate de lider regional, de principal lider la Marea Neagră, cred că şansele noastre de a ridica nivelul dialogului politic cu preşedintele Trump, administraţia şi Congresul SUA, vor creşte mult.

***

Discuţia despre obligativitatea vizelor SUA pentru români este veche. România ştie că este partener de încredere pentru Statele Unite, lucru recunoscut şi de americani. Ei consideră însă că mai avem multe de rezolvat la noi acasă, ca să putem intra fără vize în ţara lor.

***

Balazs Barabas: Un subiect des abordat în relaţiile dintre România şi America este cel al obligativităţii vizelor, este acesta un subiect de natură politică sau pur şi simplu tehnică?

Nadia Crişan: În primul rând este un subiect politic. Este un subiect politic care trebuie adresat Parlamentului României în dialogul pe care îl are cu Congresul SUA. Am încurajat şi voi continua să încurajez un dialog mai activ între parlamentarii români şi membrii Congresului american, e important ca aceşti lideri să discute la nivel politic chestiunile importante pentru ambele părţi şi să reuşim să convingem membrii Congresului american că pentru România, pentru a avea tratament de lider regional, de partener strategic, considerăm că este absolut necesar să avem acelaşi tratament ca ţările din grupul Vişegrad spre exemplu, care au sistemul Visa Waiver şi este absolut necesar şi pentru România, şi pentru Polonia în cazul acesta. Cele două ţări şi-au unit eforturile, am văzut destul de multe delegaţii poloneze, respectiv parlamentari polonezi în vizită la Washington, respectiv la omologii acestora, preşedinţi de comisii, comisia de politică externă, comisia de apărare, comisia pentru servicii de informaţii, comisia economică, juridică, sunt foarte multe comisii importante la nivel bilateral, care trebuie să dezvolte un dialog mai activ în evaluarea mea şi sper să se ţină cont de reuşita în sensul constructiv a Poloniei. Sigur, şi ei sunt în aceeaşi barcă cu România. Dar, am văzut un dialog mult mai activ şi sper că şi parlamentarii noştri vor comunica mai activ cu membrii Congresului şi vor face vizite la Washington, cât de curând şi cât de des posibil.

Balazs Barabas: În aceste dialoguri, cu membri ai Congresului american, cu administraţia SUA, este necesar ca politicienii români şi reprezentanţii Parlamentului român să aibă o pregătire foarte solidă pentru a putea reprezenta interesele statului român. În ce măsură credeţi că politicienii români angajaţi în aceste discuţii sunt apţi pentru aceste dialoguri?

Nadia Crişan: Cu siguranţă sunt lideri parlamentari care au experienţa dialogului cu partea americană. Sunt şi parlamentari mai tineri, care pot fi susţinuţi şi pot primi mentorship-ul necesar pentru a ajunge în situaţia în care să aibă un dialog cu membri ai Congresului american. Deci cred că trebuie selectiv, liderii de partid să-şi aleagă membrii delegaţiei, capabili şi cu abilităţile necesare pentru a se angaja în dialogul cu partea americană. Am văzut membri ai delegaţiei poloneze care nu vorbeau limba engleză, dar care au avut credibilitate politică şi experienţă politică suficientă pentru a susţine dialogul cu partea americană.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri