PMP cere Guvernului să ia atitudine la nivel diplomatic după declarația ungară privind gazele

Formațiunea condusă de Eugen Tomac susține că sunt ofensatoare declarațiile făcute de directorul general al FGSZ, operatorul sistemului național de transport al gazelor din Ungaria, Kristof Terhes. Arătând că „Ungaria a depășit demult linia roșie a diplomației europene”, PMP solicită Guvernului „să ia atitudine la nivel diplomatic”, iar ministerul condus de Teodor Meleșcanu să apere „interesele și onoarea României”.

„PMP condamnă declaraţiile ofensatoare ale directorului general al FGSZ, operatorul sistemului naţional de transport al gazelor din Ungaria, Kristof Terhes. Aflat în vizită în România, acesta şi-a permis să ne dea indicaţii «preţioase» despre ce ar trebui să facem cu propriile noastre resurse naturale”, se arată într-un comunicat transmis de formațiunea înființată de ex-președintele Traian Băsescu.

Reamintindu-i oficialului ungar „că România este un stat independent şi suveran, membru al UE şi NATO, care îşi creează singur politica energetică şi gestionează propriile resurse naturale, respectând acordurile cu Uniunea Europeană”, PMP susține că „Ungaria a depăşit demult linia roşie a diplomaţiei europene. Atitudinea Budapestei în relaţie cu România este departe de a putea fi considerată amicală”. „Numeroasele provocări, acţiuni şi declaraţii ofensatoare la adresa ţării noastre ne plasează, mai degrabă, în pragul unui conflict tacit”, a declarat preşedintele PMP, Eugen Tomac. 

PMP solicită Guvernului Dăncilă „să ia atitudine la nivel diplomatic, sancţionând declaraţiile iresponsabile ale şefului FGSZ” și arată că MAE „are obligaţia de a reacţiona imediat pentru a apăra interesele şi onoarea României”. 

„România nu este un sat fără câini, unde fiecare vine şi îşi manifestă frustrările. Doar respectul şi bunul simţ ne pot aşeza la masa dialogului, ca parteneri egali, care pot avea interese comune. Comportamentul trufaş al Ungariei nu poate decât să-i aducă deservicii”, a subliniat Eugen Tomac, potrivit comunicatului de presă.

Totodată, PMP solicită autorităţilor române să prezinte public strategia naţională de gestionare a exploatării resurselor naturale din Marea Neagră.

Miercuri, într-o conferință de presă organizată la București, șeful FGSZ, echivalentul din Ungaria a companiei naționale de transport a gazelor Transgaz, s-a întrebat retoric dacă România va folosi gazele din Marea Neagră pentru a face „un foc mare” căci nu are capacitatea de a le folosi local.

„Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, s-a întrebat el retoric.

Totododată, vizibil deranjat de întrebările jurnaliștilor români, care au vrut să afle de ce partea ungară s-a răzgândit în privinţa rolului său în proiectul BRUA, Terhes a declarat: „Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România şi Ungaria în conductă şi nu lăsăm gazul să treacă şi pierdeţi venituri? Cum adică ne-am răzgândit? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puţini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani. Ştiţi cum merg lucrurile astea? Totul este calculat în funcţie de preţ. Se pare că nu înţelegeţi cum funcţionează aceste lucruri”.

Vineri, în cadrul unui summit energetic organizat la Sofia, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, a declarat că CE sprijină în continuare proiectul gazoductului BRUA aşa cum a fost gândit iniţial, și a lăudat România. În contextul în care Ungaria a decis modificarea unilaterală a proiectului BRUA, argumentând că nu mai este necesară o conductă între Ungaria şi Austria, întrucât poate fi utilizată infrastructura deja existentă pe ruta Ungaria-Slovacia-Austria, cu costuri mai mici, Canete a arătat și că problemele cu partea ungară trebuie rezolvate într-un mod mai inteligent, întrucât este nevoie de cooperare în regiune pentru a avea securitate în aprovizionarea cu gaze.

„Astăzi vedem că s-a dat startul construcţiei secţiunii româneşti a coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Aşa cum ştiţi, Comisia Europeană contribuie cu o finanţare decisivă la acest proiect şi am plăcerea să constat că România progresează foarte bine cu implementarea efectivă a proiectului, astfel încât acesta să devină operaţional până la finele anului 2019”, a spus comisarul european.

El a întărit ideea că BRUA este un proiect strategic de interes comun extrem de important pentru a diversifica sursele, ceea ce va creşte concurenţa şi va determina scăderea preţurilor, felicitând România pentru progresul înregistrat.

„România face o treabă excelentă. Întărirea infrastructurii în România este o condiţie esenţială pentru realizarea coridorului BRUA. Cu siguranţă, BRUA este o infrastructură cu adevărat importantă. Am văzut ce efort este necesar pentru a realiza o astfel de infrastructură, însă beneficiile sunt enorme, pentru a putea diversifica rutele de aprovizionare şi a creşte securitatea şi, în acelaşi timp, pentru a creşte competiţia, cu efecte evident pozitive. Din aceste motive, Comisia a sprijinit acest proiect încă de la început”, a arătat Canete.