Sari la conținut

Politicienii și exprimările agramate. De unde provine disprețul pentru limba maternă al guvernanților?

Dezacorduri. Pronunții greșite. Fraze lipsite de logică. Exprimări grobiene și sfidarea oricăror norme de politețe. Toate au ajuns în portofoliul politicienilor de astăzi. Dacă, acum un veac, personalitățile care aveau pe mâini soarta țării erau veritabile exemple de diplomație și cultură, cei care ne guvernează astăzi par a fi exact opusul.

În ce mod s-a degradat relația politicianului român cu limba maternă? Cum s-a ajuns ca absurdul, ridicolul și incoerența să domnească peste declarațiile publice ale aleșilor? De unde provine disprețul pentru educație al guvernanților? Analizează fenomenul Marius Chivu, Dana Papadima și Florin Negruțiu.

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Vedem, în momentul ăsta, o invazie a periferiei, a analfabetismului funcțional, la conducerea României. Politicieni pe care nu-i recomandă nici studiile, nici cariera profesională, care au fost luați exclusiv pe criteriul loialității față de liderul politic, sunt puși în funcții foarte importante: de miniștri, de prim-miniștri...

DANA PAPADIMA, director educațional: Le pasă numai de „Pentru că putem”. Sună ca un slogan la un produs sportiv. "Pentru că putem". Despre asta e vorba, pentru că pot. Îi mulțumesc domnului care a emis chestia asta, îți vine s-o folosești peste tot.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Dacă ești un partid format numai din secretare, portari sau mai știu eu ce - pentru că acum aflăm și noi cine sunt oamenii din PSD, nu mi-aș fi imaginat cât de proastă e calitatea oamenilor din PSD. Profesională. Proastă în sensul în care e inadecvată unei asemenea funcții cu o asemenea responsabilitate. Unde-ți trebuie nu doar un limbaj adecvat și corect, dar îți trebuie viziune!

În ce mod s-a degradat relația politicianului român cu limba maternă; cum s-a ajuns ca absurdul, ridicolul și incoerența să domnească peste declarațiile publice ale aleșilor; de unde provine disprețul pentru educație al guvernanților vă spunem chiar acum.

CUM AU „DIVORȚAT” POLITICIENII DE LIMBA ROMÂNĂ

A fost odată ca niciodată o țară în care politicienii erau oameni grei, cu școală multă, educați în străinătate. Personalități care țineau discursuri elegante și vizionare și se preocupau de modernizarea țării. Acea țară se numea România. Peste timp, numele ei a rămas același, doar politicienii care o conduc sunt altfel.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Dacă mergi înapoi, firește că imaginea e strivitoare, aveai Titu Maiorescu. Doctorat la Sorbona, licență în Drept la Paris, la 20 de ani. La 23 de ani era, deja, decanul Facultății de Filosofie de la Iași, ținea conferințe în germană. Era membru fondator al Academiei Române, înființase societatea Junimea.

DANA PAPADIMA, director educațional: Consemnările parlamentarilor și politicienilor români antebelici și interbelici dovedesc grație, eleganță și cunoașterea integrală a regulilor gramaticale. Pronunție, dicție, respect pentru auditoriu. Chiar și-atunci când se ciondăneau și chiar și-atunci când intrau în polemici, uneori foarte dure, era acest nivel minimal - care acum pare intangibil - al felului în care te exprimi corect și îngrijit, dovedind un creier corect și îngrjit.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Take Ionescu, cel mai cunoscut orator politic pe care l-am avut, i se spunea „Tăchiță Gură de Aur”, tot așa: licențiat în Drept la 20 de ani, la Paris. Toți oamenii ăștia vorbeau franceză fluent, germană. Titulescu, tot la 20 de ani licență în Drept la Paris. Președinte al Ligii Națiunilor, practic primul politician român de anvergură internațională. Toți, cum spuneam, la 20 de ani oameni formați, cu doctorate luate pe bune, la Paris. Până și cineva ca I.C. Brătianu, care nu avea Dreptul, printre studii, tot făcuse la Paris o școală de Poduri și Șosele.

Anii 50 au adus în România comunism și politicieni de școală nouă. Eleganța, cultura și distincția de odinioară au fost înlocuite brutal cu cadrele de partid aduse de oriunde. Unul dintre ele, cu doar patru clase, a ajuns președinte.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Cred că marea ruptură s-a produs în anii 50, când politica românească, în plin stalinism, a fost ocupată de oameni fără educație. Oameni de la țară, nu în sensul mediului din care proveneau, ci al faptului că nu avuseseră resurse și nu apucaseră să învețe foarte bine. Ce se întâmplă acum cu miniștrii care nu au pregătire, nu sunt educați, nu îi recomandă nimic, în afară de apartenența la partid, acești miniștri sunt, de fapt, o analogie cu ce s-a întâmplat în anii 50, în primul deceniu comunist.

Decembrie 1989 a venit cu libertatea, în toate formele ei, mai ales cea de expresie. Și câțiva politicieni intelectuali, care ne-au redat speranța că țara ar putea să înainteze.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Și în anii 90, când am avut Alianța Civică, am avut niște politicieni cu niște studii foarte bune, majoritatea erau artiști, erau scriitori. Erau oameni care dădeau niște standarde limbii române, în același timp se ocupau și cu oratoriile politice, știau retorică.

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Nu se-njurau cum se-njură acum, în Parlamentul de astăzi! Nu coborau sub un anumit nivel. Aveau și ei momentele lor de enervare, dar nivelul era, totuși, unul formal. Știau că sunt într-un for public și că oamenii se uită la ei, și-atunci nu coborau nivelul. Se uitau românii, ca la telenovele, la dezbaterile din Parlament.

Instaurarea democrației a fost, însă, și prilejul perfect pentru ca foștii comuniști să pozeze în politicieni de modă nouă.

DANA PAPADIMA, director educațional: În seara lui 22 decembrie, ne-am uitați toți, fascinați, la prima apariție a domnului Ion Iliescu, a doua, la televizor, cu citirea manifestului Frontului Salvării Naționale. Eu și cu Liviu, cu soțul meu, fiind enorm de stresați de ce se întâmplase cu o seară înainte, îi sorbeam cuvintele. Cred că, de fapt, nici n-auzeam ce zice. Auzeam, din când în când, habar n-am, „democrație”, „alegeri libere”, tot felul de lucruri care păreau de pe altă lume. Socrul meu, Ovidiu Papadima, făcuse închisoare comunistă și s-a ținut deoparte: „Încercați să auziți ce zice și cum zice și-o să vedeți că ăsta-i un tovarăș”.

Vechii oameni ai Partidului Comunist s-au adaptat vremurilor noi: în discursurile lor s-au strecurat formulări care "să prindă la popor".

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Ion Iliescu vorbea ca un activist de partid get-beget, ca un șef de județeană de partid, care știa că trebuie să fie, uneori, popular. Că trebuie să aibă contact cu masele. Asta cu „sula-n coaste” era o exprimare pe care o-nțelegea toată lumea. Care prindea la public. Erau activiștii de partid, care prinseseră limba de lemn a partidului.

DANA PAPADIMA, director educațional: Aproape c-o deplâng. Pentru că în limbajul ăsta schematic, clișeistic, exista o neutralitate nu pot să-i spun elegantă, dar, în orice caz, măcar nu comunica nimic. Măcar nu comunica ură, vulgaritate, grosolănie. Dar, de fapt, acești tovarăși, odată ce au avut libertatea să nu mai folosească schema, abia atunci au arătat, ei și copiii lor, din păcate, nepoții și nepoțelele, soțiile și amantele, care este, de fapt, adevărata lor față. Asta! Pe care ne-o arată acum, pe care o defilează pe coridoarele Parlamentului, în emisiuni la televizor, în interviuri pe stradă.

La început de secol XX, viitorii politicieni de carieră terminau facultatea la 20 de ani. În zilele noastre, își iau Bacalaureatul după 30. Totuși, în epoca romantică a politicii postdecembriste, un personaj precum Marian Vanghelie, cu gafele și dezacordurile din dotare, era o apariție unică.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Marian Vanghelie, de fapt, era o excepție și una simpatică. Nu făcuse școală, era acceptat ca fiind un politician fără educație, dar motivat de cele mai bune intenții. Care, mă rog, în cele din urmă nu s-au dovedit atât de bune și atât de inocente.

DANA PAPADIMA, director educațional: Era pe un soi de soclu de mucava, mai era și domnul Becali, care avea și el perlele lui, și alte câteva figuri publice. Aia era excepția, acum aia e norma! Pe mine asta mă îngrijorează: de unde au apărut?

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Marian Vanghelie a fost un pionier! La vremea lui, el a deschis ușa analfabeților în politica mare, dar el era analfabetul simpatic. Pentru că era autentic, era de acolo, din cartier, nu avusese parte de educație, făcuse școala vieții, dibuia cu "goagăl-ul" și profita de lucrul ăsta, că era de-acolo.

Politica imposturii pare să fi ajuns una de stat.

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Problema este cu politicienii care încearcă să fie altceva decât sunt. Și care și-au cumpărat, în anii ăștia din urmă, diplome, au devenit doctori în științe... Că devenise o modă, printre liderii politici, care are doctorat și care este mason. Dacă n-aveai lucrurile astea două, nu te calificai la Biroul Permanent Național. Oamenii fiind alfabetizați până la genuchiul broaștei, pentru că mulți își terminaseră pe la 30 de ani liceul și dăduseră, imediat, și doctoratul.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Pe mine întotdeauna m-a umflat râsul, gândindu-mă la faptul că lui Ponta i se spunea „Micul Titulescu”. Păi marele Titulescu își luase licența pe bune, în Drept, la Paris, nu o plagiase aici, acasă, fără să știe ce e-n lucrarea lui.

România prezentului a dat o culme a ironiei politice: cei mai recenți miniștri ai Educației, Liviu Pop și Valentin Popa, s-au evidențiat prin nenumărate greșeli de exprimare.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Aici e șocul cel mai mare: că ai cel mai prost vorbitor al limbii române din tot spectrul politic care-ți ajunge ministru al Educației. Mi-ar câștiga respectul astfel de politicieni, dacă aș afla că unii dintre ei ar face meditații.

Dacă te uiți la felul în care vorbesc noii miniștri, ultimii doi, să zicem ai Educației, că despre asta e vorba: Liviu Pop și Valentin Popa, nu ai convingerea că au terminat gimnaziul! Faptul că fac toate greșelile gramaticale posibile, că ratează toate acordurile, asta e ceva ce te-ntrebi cum au putut să treacă din școala primară în gimnaziu și-apoi în liceu și să continue până la a avea, chipurile, doctorate. Pentru că, aparent, sunt și astea plagiate. Și nu te mai miră, în măsura în care Valentin Popa se miră că „de când se pun ghilimele, atunci când citezi pe cineva?”. O regulă elementară, pe care o știe orice copil!

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Ce insultă mai mare, pentru oamenii, pentru copiii din țara asta care știu că trebuie să te duci la școală, să înveți, să citești, să-ți dai examenele corect, ca să reușești în viață? Ce insultă mai mare pentru acești copii, care trec cinstit prin școală, decât miniștrii ăștia, ai Educației? Care sunt la marginea analfabetismului. N-a găsit partidul ăsta ceva mai bun, din tot activul lui de sute de mii de membri, că se laudă că are sute de mii de membri, n-a găsit ceva mai bun decât oamenii ăștia, care nu știu să vorbească românește?

Relația politicianului român cu limba maternă s-a degradat continuu. „Diagnosticul” vremurilor pe care le trăim este dramatic.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Mie mi-e teamă că nu e doar prostie, mie mi-e teamă că e, pur și simplu, o sfidare, ca program politic, dacă vrei. Pentru că prostia lor este atât de profundă, încât e greu să crezi că ea există cu adevărat, întruchipată într-un om al anului 2018. Mai ales un om care are o funcție și o responsabilitate enormă!

DANA PAPADIMA, director educațional: Oamenii ăștia ar trebui să aibă școală! Oamenii ăștia ar trebui să aibă valori! Unde-s toate astea? Ne reprezintă imensa golănie, în felul în care mergem, în felul în care gesticulăm, în felul în care ne aruncăm burta înainte, în felul în care dialogăm sau, mai degrabă, monologăm?

Limbile străine sunt o veșnică necunoscută pentru politicianul român. Doar ici-colo mai întâlnim excepții.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Aș vrea să vorbim și despre cazurile fericite: avem, totuși, un președinte care are rădăcini germane și, cu toate astea, vorbește o limbă foarte corectă și foarte elegantă, nu doar când citește discursurile, chiar și într-o conversație liberă, într-un interviu de televiziune, omul poate vorbi foarte elegant. Cunoaște mai multe limbi străine. Apropo, oamenii ăștia nu vorbesc limba română și, când îi auzim vorbind engleza, este chiar și mai rău!

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Nu băgați politicianul român în limba engleză, pentru că vom avea „dă dacs cam from dă tracs”, „aviara gripa”... Să nu-l băgăm pe politician în limba engleză, el nu știe limba română, asta-i marea lui problemă! Că nu știe limba țării lui! Să o vorbească, să o scrie, dacă le dăm o probă de gramatică, la intrarea în Parlament, ne-am lua cu mâinile de păr.

Politica românească are și produse pentru export celebre. Europarlamentarii și-au adus conștiincios contribuția la antologiile de perle politice. Printre cazurile de notorietate, Elena Băsescu și cea mai nouă vedetă a genului, Maria Grapini.

DANA PAPADIMA, director educațional: Nu sunt prietenă cu această doamnă pe Facebook, ca să-i văd minunile. Uneori, am bănuiala că cineva scrie în numele ei... e un fel de fake news, nu poate fi adevărat! Nu poate fi adevărat că seara, într-un moment de taină, după ce ți-ai făcut rugăciunea, tu scrii câteva cuvinte grele, pentru poporul român, din care să se hrănească și să învețe, în halul ăla! Pare că există un soft care, în mod deliberat și toxic, îi viciază felul în care scrie. Nu poate fi adevărat! Chiar m-am gândit dacă e adevărat sau e o suită de miștouri care s-au canalizat către aceste postări ale doamnei.

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Eu doar sper că doamna Grapini nu se exprimă și în alte limbi. Că aceste flori ale gândirii și scrierii doamnei Grapini sunt doar pentru uz intern. Te-ai aștepta ca oamenii ăștia care au mers la Bruxelles să devină puțin mai buni, mai deștepți, să se întoarcă mai spiritualizați de-acolo. Dacă fondul nu există, dacă educație nu există, dacă nu ți-ai făcut școala la timp, este greu să recuperezi pe parcurs, chiar dacă ai un salariu de 7.000 de euro. Salariul mare în „ieuro" nu te face mai deștept, te face doar puțin mai bogat.

O prezență aparte în peisajul politic al momentului este ministrul Agriculturii, Petre Daea.

DANA PAPADIMA, director educațional: Nu știu, e aproape idilic! Adică, în toată pleiada asta - nu pot să-i spun "pleiadă", în toată cohorta asta de care am vorbit, cu sau fără nume, aproape că nu-l regăsesc pe domnul Daea. Are ceva, apropo și de paradigma asta, pe care o îmbrățișează toată ziua, cu oaia, are ceva pastoral. Din puțul gândirii, ce-i drept.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: De foarte multe ori (deși n-a fost adevărat, în sensul respectiv), politicienii au zis "Nu s-a înțeles ce-am zis!" sau "Comunicarea a fost defectuoasă". Păi sigur c-a fost defectuoasă și nu s-a înțeles, pentru că nu vorbești în limba corectă! Vorbești o limbă care, aparent, seamănă cu limba română! Din când în când, sunt niște cuvinte pe care le recunoaștem.

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Domnul Daea, de bine, de rău, este simpatic, în „mioritismul” său, în poveștile cu oaia și în exprimarea publică. Iar domnul Daea profită de lucrul ăsta, așa cum profită toți politicienii, pentru că a spus foarte bine doamna Simona Senzual: "Dacă nu spui prostii, nu te bagă nimeni în seamă!".

Într-o lume în care respectul, exprimarea civilizată și limita bunului simț au devenit noțiuni abstracte, derapaje de tot felul au ajuns să facă legea. La fel ca și autorii lor, făuritorii de legi.

DANA PAPADIMA, director educațional: Sunt convinsă că și în perioada de democrație interbelică existau schimburi violente de cuvinte, dacă nu chiar și de altele, dacă nu de cuvinte. Dar, în momentul în care capul nostru este plin numai de trivialități, în momentul în care ne exprimăm golănește, în momentul în care un schimb de vorbe cu o femeie se lasă, la două-trei cuvinte, cu un dialog între un vatman și o amărâtă, într-un tramvai, mă-ngrijorez, pentru că oamenii ăștia mă reprezintă și pe mine!

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: În 30 de ani lucrurile evident că s-au degradat în mod continuu, dar asta ține de degradarea societății românești și de degradarea a ce? A educației. A școlii. Pentru că ține de nivelul de educație a României și discursul public. Și dacă avem niște senatori și deputați care abuzează de glume sau de atacuri cu conotație sexuală, asta are corespondentul în societate, în acel segment de sociateta care suferă fie de disfuncție erectilă, fie de alte probleme de ordin intim, și-atunci toată această frustrare personală se manifestă în astfel de răbufniri de violență în societate și, iată, și în Parlamentul României.

DANA PAPADIMA, director educațional: La televizor îi urmăresc elevi de liceu, gospodine, copii, cum poți să spui așa ceva?! Oamenii ăștia ar trebui să dea, după mine, două examene fundamentale: unul psihologic, dar vorbesc de unul foarte serios, și unul de limba română.

Îi auzim, îi vedem și parcă oamenii de la tribuna Parlamentului nu au nimic în comun cu noi, cei pe care ar trebui să-i reprezinte.

DANA PAPADIMA, director educațional: Câți suntem cei cărora le pasă? Câți sunt, măcar, cei care pricep umorul involuntar? Câți acordă importanță ca aleșii lor, în afară de faptul că ar trebui să fie spălați, să aibă cămașă bine călcată, o cravată care să se asorteze cu nu știu ce, ar trebui să spună și câteva lucruri curate și de bun simț și corecte pe gură. Nu le pasă! Nu le pasă!

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Nu știu dacă spune ceva despre noi, ca popor, faptul că avem astfel de politicieni. În jurul meu aud o limbă română vorbită cel puțin corect. Nu cred că e vina noastră că oamenii ăștia au ajuns în puncte-cheie datorită pârghiilor și ecuațiilor politice.

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: Politicienii români, parlamentarii români, au crescut odată cu țara. Ei n-or să fie niciodată mai buni decât poporul care i-a ales. Ei reprezintă partea de societate care a votat pentru ei. Iar dacă un politician, de pildă, are un discurs agresiv în Parlament, dacă înjură în Parlament, înseamnă că cei care l-au votat se regăsesc în discursul lui.

Oricât de gravă ar părea situația, soluții trebuie să existe.

MARIUS CHIVU, scriitor și critic literar: Suntem, în continuare, într-o perioadă de stupoare și de șoc, amestecate cu indignare, firește. Nu știu ce urmează, e greu de întrevăzut o schimbare majoră, atât timp cât s-a ajuns aici. Ar fi trebuit să fie pe parcurs niște pârghii care să fi oprit ascensiunea unor astfel de politicieni. N-au fost. Nu știu de ce ar apărea prea curând. Nu știu cum!

DANA PAPADIMA, director educațional: Mă gândesc, mai departe, dacă merită să ne batem capul pentru toată societatea, pentru că poate nu suntem toți așa, poate că ne-am fentat, poate că lucrurile nu sunt numai de ordinul "politicienii care ne reprezintă", poate că este o chestie de educație națională, de felul în care anumite valori trebuie, merită promovate, iar cunoașterea limbii tale este la fel de importantă ca igiena.

FLORIN NEGRUȚIU, jurnalist: În lumea asta sunt câteva zeci de mii de copii din România, pe care-i găsești pe la toate universitățile lumii. La toate universitățile din Statele Unite este un profesor de matematică român. Deci avem o diasporă excepțională. Problema este că ei, văzând această dictatură a analfabetismului și a mediocrității, care este la conducerea țării, se gândesc foarte serios dacă să revină în țară. Eu cred că soluția este la cei care-și fac școlile pe bune. La cei care-și iau diplomele pe bune.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Etichete: politicieni , limba maternă , dezacorduri , grobianism , limba romana gresita , vorbire gresita , politicienii vorbesc gresit , lipsa de politete , politicieni studii , politicieni greseli gramaticale

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale